Mult-trâmbiţatele proteste de stradă antiromâni n-au adunat mai mult de câteva zeci de persoane.
Amplele manifestări împotriva "pericolului românesc" din Italia, anunţate de extremiştii de la Forza Nuova, sâmbătă, în 100 de oraşe, abia au reuşit să strângă la Roma câteva zeci de persoane. Despre manifestările din celelalte 99 de oraşe presa italiană n-a suflat mai nimic. Şi aceasta după săptămâni întregi în care guvernanţii din Peninsulă şi o bună parte a jurnaliştilor le-au făcut o mare reclamă negativă românilor, făcând ştiri de primă pagină şi din cea mai vagă infracţiune comisă de un român şi lăsând senzaţia că principala preocupare a cetăţenilor italieni este să scape de conaţionalii noştri, băgaţi toţi în oala infractorilor.
Mai mult decât atât, Guvernul italian a profitat de campania de presă privind "ameninţarea românească", pentru a vota un nou şi controversat decret-lege. Lansat şi prezentat ca o lege "antiviolatori" şi de protejare a femeilor, decretul prevede, pe lângă înăsprirea pedepselor pentru violatori, o serie de măsuri controversate.
Este vorba despre înfiinţarea unor patrule de voluntari neînarmaţi care să vegheze la siguranţa cetăţenilor, patrule formate în special din foşti angajaţi ai forţelor de ordine; despre mărirea numărului de agenţi de poliţie cu 2.500 de persoane; despre simplificarea procedurilor de expulzare a imigranţilor clandestini, dar şi despre o video-supraveghere extinsă în spaţiile publice. Aceste măsuri au fost caracterizate de Vatican drept "o abdicare de la principiile statului de drept". Şi preşedintele italian, Giorgio Napolitano, a ţinut să ia distanţă faţă de acest nou decret. Napolitano a subliniat că "Guvernul are responsabilitate exclusivă" în privinţa decretului. Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, va fi prezent azi la Roma pentru a discuta, printre altele, despre situaţia comunităţii noastre din Peninsulă.
Ucis şi băgat în valiză
Ultimul caz cu care românii au ajuns în presa italiană este cel al soţilor Georgeta şi Andrei Nikita, acuzaţi că l-au ucis pe proprietarul italian al clădirii în care locuiau şi că apoi l-au ascuns într-o valiză. Potrivit presei italiene, femeia a recunoscut crima. "Câteva sute de euro, o rată la chirie neplătită care nu depăşeşte 300-400 de euro, au fost probabil motivul uciderii lui Giovanni Santini (63 de ani)", notează Rai News 24.
Citește pe Antena3.ro