Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parchetul din Atena a ordonat ieri deschiderea unei anchete preliminare urgente privind un articol publicat de site-ul cotidianului german Der Spiegel, potrivit căruia Grecia ar vrea să renunţe la euro, informează AFP. Potrivit Der Spiegel, miniştrii de Finanţe din zona euro şi reprezentanţi ai Comisiei Europene au avut întâlniri secrete vineri noaptea, la Luxembourg, la Castelul Senningen (locul obişnuit pentru asemenea întâlniri), cu partea elenă, pentru a discuta despre datoria uriaşă a Greciei, care ameninţă să destabilizeze zona euro. Der Spiegel preciza că obţinuse aceste informaţii de la surse din guvernul german care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Intenţiile Atenei de a renunţa la moneda unică europeană şi de a reveni la moneda naţională, drahma, dau însă peste cap calculele „clubului” euro.
Din partea Germaniei – ţara care a luat iniţiativa salvării Greciei de la faliment, convingând Fondul Monetar şi Uniunea Europeană să acorde republicii elene un împrumut de 110 miliarde de euro, din care o jumătate a ajuns deja la Atena– ministrul de Finanţe Wolfgang Schauble şi influentul secretar de stat din ministerul său, Jorg Asmussen, au venit la întâlnirea ultrasecretă de la Luxembourg, pregătiţi să convingă Grecia să nu părăsească zona euro. Renunţarea la euro „va devaloriza considerabil moneda naţională faţă de euro”, iar Grecia, în loc să evite falimentul, va ajunge tocmai în această situaţie, a precizat Schauble.
Un calcul „preventiv” făcut de experţii lui Schauble arată că, prin revenirea la drahmă, deficitul naţional ar putea creşte cu până la 200% din PIB, datoria Greciei, şi aşa uriaşă, va trebui să fie restructurată, va ieşi mult capital din ţară, iar Grecia ar putea fi constrânsă să instituie control la transferurile de capital pentru a împiedica „externalizarea” fondurilor, dar până la urmă ţara va intra în faliment. Or, toate acestea vor slăbi zona euro. În plus, dacă Grecia va crea precedentul, investitorii străini nu vor mai fi tentaţi să investească în astfel de ţări care ar putea să părăsească euro după un eventual model elen.
Pe de altă parte, nu e foarte clar din punct de vedere juridic dacă Grecia s-ar putea retrage atât de uşor, printr-o decizie unilaterală, din zona euro, iar unii specialişti în domeniul legislativ afirmă că Grecia ar trebui să iasă şi din UE, ca să se întoarcă la drahmă. Nu se ştie nici dacă unii dintre membrii uniunii monetare europene ar fi de acord ca Grecia să părăsească în acest mod „clubul”.
O lovitură mai grea ar primi şi sistemul bancar, mai ales cel din Grecia, şubrezit deja de criză. Revenirea la drahmă ar duce la consumarea întregului capital de bază al băncilor greceşti atât din ţară, cât şi din străinătate. Chiar şi Banca Centrală Europeană ar avea de pierdut, mai ales că deţine o mare parte dintre acţiunile statului elen, iar pierderi masive va suferi şi Germania, care deţine 27% din acţiunile BCE. Ultima verigă din lanţul pagubelor include FMI şi contribuabilii din UE, adică exact cei care au salvat Grecia de la faliment. Cu toate acestea, după ce articolul apărut în Der Spiegel a făcut vâlvă în presa internaţională, dezvăluirile despre „noaptea albă” de la Luxemburg au fost dezminţite duminică de înalte oficialităţi europene, care au susţinut că nu a fost vorba despre ieşirea Greciei din „clubul” euro şi au precizat că în data de 16 mai va avea loc o nouă reuniune, pentru a se discuta dacă este cazul să se reconsidere planul economic pentru Grecia.
