Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul premier luxemburghez Jean-Claude Juncker a fost votat, marţi la Strasbourg, de plenul Parlamentului European, în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene pentru perioada 2014-2019, unul dintre cele mai importante posturi din Uniunea Europeană.
În favoarea lui Juncker au votat 422 de eurodeputaţi, iar împotrivă 250. S-au înregistrat 47 de abţineri, iar 10 au fost declarate nule. În total, 729 de sufragii exprimate.
Jean-Claude Juncker a fost propus candidat la preşedinţia Executivului UE de către Partidul Popular European (PPE) înaintea alegerilor europene din luna mai. Întrucât PPE a obţinut cel mai mare număr de locuri în Parlamentul European (221), Juncker a fost propus pentru şefia CE de către şefii de state şi de Guverne, în cadrul Consiliului European de la finalul lunii iunie.
Candidatul nu a obţinut toate voturile pe care le-ar fi sperat, pentru că marea coaliţie între partidul său de dreapta, PPE, şi socialişti, la care s-au raliat liberalii şi centriştii, făcea un total de 480 de deputaţi. Înseamnă că minimum 60 de parlamentari au “dezertat” la vot, comentează AFP.
Săptămâna trecută s-a întâlnit cu liderii grupurilor politice
Juncker s-a întâlnit săptămâna trecută cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European şi a răspuns întrebărilor referitoare la planurile sale şi priorităţile viitoarei Comisii Europene. Mandatul actualei Comisii Europene, conduse de Jose Manuel Barroso, expiră la 31 octombrie acest an.
Juncker, a afirmat marţi, în plenul Parlamentului European, că niciun stat nou nu va adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său. “Din perspectiva de astăzi este de neconceput ca unele dintre statele candidate cu care negociem să îndeplinească toate criteriile mai devreme de 2019. Dar negocierile vor fi continuate. Şi alte state europene au şi ele nevoie de credibilitate, de perspective europene serioase. Este vorba despre statele din Balcani şi ele au nevoie de perspectivele de aderare”, a argumentat el.
Juncker a salutat poporul ucrainean
Jean-Claude Juncker a salutat în context poporul ucrainean pe care l-a calificat ca fiind un popor european, care îşi are locul în Europa. De asemenea, el a făcut apel la “intensificarea eforturilor de cooperare, asociere şi parteneriat cu ţările din Parteneriatul Estic”, precum Ucraina şi R. Moldova.
Juncker a mai afirmat că politica externă şi cea de securitate şi apărare comună trebuie să fie consolidate.
“Nu aş vrea să spun cuvinte mari, dar politica externă şi politica de securitate şi apărare comună trebuie consolidate. Vom face tot ce putem ca Înaltul Reprezentant să nu mai fie direcţionat de miniştrii de Externe. O politică comună de externe are nevoie şi de o viziune comună. Înaltul Reprezentant, care are un domeniul de lucru atât de mare, va fi susţinut de comisarii de resort pe anumite domenii”, a afirmat Juncker.
Potrivit acestuia, apărarea nu înseamnă că UE trebuie să fie “un fel de alternativă la NATO”, pentru că ambele organizaţii “trebuie să colaboreze şi să respire împreună”. “Dar în domeniul extern avem nevoie de solidaritate, după cum se prevede în Tratatul de la Lisabona, şi de colaborare în acest domeniu. Este absolut clar”, a adăugat Juncker.
“Europenii să se mândrească cu moneda unică!”
El consideră totodată că Europa trebuie să facă mai mult pentru Africa, “acest continent marcat de tristeţe şi uitat”, dar care este bogat, care atât de multe resurse, şi mai ales resurse umane. “Să nu uităm continentul african şi să punem capăt aceste tragedii zilnice. În fiecare zi, odată la 6 secunde moare o persoană. 25.000 de copii mor zilnic din cauza foamei. Atât timp cât se întâmplă asta, Europa nu-şi face treaba, Europa trebuie să fie responsabilă şi trebuie să schimbe această stare de lucruri. Nu putem considera pacea ca fiind un lucru de la sine înţeles”, a arătat Juncker.
Nu în ultimul rând, acesta consideră că europenii trebuie să se mândrească cu moneda comună, pentru că aceasta nu dezbină Europa, ci o protejează.
“Haideţi să recunoaştem cât de mult protejează moneda unică Europa! Nu doresc o Europă care stă la capătul istoriei, ci o Europă care acţionează şi care se găseşte în centrul terenului. Pentru asta, trebuie să ne inspirăm din convingerile pe care ni le-au transmis marii europeni”, a mai spus candidatul PPE.
CE PAŞI URMEAZA
După desemnarea lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei, liderii europeni trebuie să completeze puzzle-ul instituţiilor UE cu posturile strategice de preşedinte al Consiliului European, şef al diplomaţiei UE şi preşedinte al Eurogrupului. Alegerea lor va fi rezultatul unui joc de echilibru dreapta-stânga, nord-sud-est-vest, bărbaţi-femei, relatează marţi AFP într-un amplu comentariu.
ŞEFUL DIPLOMAŢIEI
Postul de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe a fost instituit prin Tratatul de la Lisabona în 2009 şi titularul lui este numit pentru cinci ani. Rolul său este de a coordona politica externă şi de apărare a UE, o sarcină delicată în relaţia cu cele mai mari state membre, geloase pe prerogativele sale.
Înaltul Reprezentant este şi membru al Comisiei Europene, al cărui vicepreşedinte este, şi al Consiliului, întrucât prezidează reuniunile miniştrilor de Afaceri Externe din statele UE şi asistă la summiturile şefilor de stat şi de Guvern.
Prima titulară a postului a fost Catherine Ashton (Marea Britanie), aproape necunoscută la momentul desemnării sale. Baroneasa a reuşit un final bun de mandat, având un rol de prim-plan în negocierile din dosarul nuclear iranian, dar şi în cele dintre Serbia şi Kosovo.
Pentru a-i succeda, printre favorite se află tânăra titulară a postului de ministru de Externe din Italia, social- democrata Federica Mogherini, care este însă dezavantajată de lipsa sa de experienţă şi de poziţia Italiei, despre care mulţi au spus că a fost prea favorabilă Rusiei în criza ucraineană. Celălalt nume menţionat este cel al actualului comisar european pentru ajutor umanitar, bulgăroaica Kristalina Gheorghieva, apropiată de PPE.
În cele din urmă, alegerea va influenţa culoarea politică a viitorului preşedinte al Consiliului.
PREŞEDINTELE CONSILIULUI EUROPEAN
Din 2009, Consiliul European, formatul în care şefii de stat şi de Guvern definesc orientările UE, dispune de un preşedinte permanent, însărcinat să dea o voce şi un chip Europei. El este numit pentru un mandat de doi ani şi jumătate, care poate fi prelungit o singură dată.
Primul în acest post a fost creştin-democratul belgian Herman Van Rompuy, şi el un cvasi-necunoscut la momentul numirii, până în punctul în care euroscepticul britanic Nigel Farage a afirmat că are “tot atâta carismă cât un mop”. El s-a impus prin imparţialitatea sa şi prin arta compromisului. Mandatul său se termină la 30 noiembrie.
Social-democraţii, mult mai numeroşi în cadrul Consiliului European decât în 2009, revendică acest post, dar nu au reuşit să se pună de acord asupra unui nume. Premierul danez Helle Thorning-Schmidt, foarte moderată şi considerată acceptabilă de către britanici, rămâne în cursă, dar faptul că ţara sa nu face parte din zona euro reprezintă o problemă.
Dreapta pare deci decisă să se lupte. Numele conservatorilor Enda Kenny, premierul irlandez, şi Valdis Dombrovskis, fost lideral al Guvernului leton, au fost menţionate. Dar liberalii, chiar în pierdere de viteză, vor un post drept preţ al ralierii lor, fiind evocate numele premierului olandez Mark Rutte sau al fostului premier estonian Andrus Ansip.
PREŞEDINTE AL EUROGRUP
Ţările membre ale zonei euro s-au confruntat rapid cu necesitatea de a discuta chestiuni specifice ale uniunii monetare, de a-şi coordona poziţiile şi de a avea o voce pe scena financiară şi politică internaţională. Clubul miniştrilor de Finanţe al zonei a fost deci creat de o manieră informală în 1997.
Progresiv instituţionalizat, acesta s-a dotat cu un preşedinte permanent provenit dintre ei în 2005. Acum este practic vorba despre a merge puţin mai departe, cu un preşedinte permanent care să nu fie în acelaşi timp ministru.
Primul preşedinte al Eurogrup a fost creştin-democratul luxemburghez Jean-Claude Juncker, viitorul preşedinte al Comisiei, care a rămas în funcţie între 2005 şi 2013. Succesorul său, social-democratul olandez Jeroen Dijsselbloem, a avut un început dificil în contextul punerii sub tutelă financiară a Ciprului, dar apoi a dat dovadă de un simţ al compromisului care este recunoscut.
Înlocuirea sa cu actualul ministru spaniol al Economiei, conservatorul Luis de Guindos, pare realizată. Provenit dintr-o ţară care a introdus o austeritate severă în schimbul unui plan de ajutor pentru sectorul său bancar, el este susţinut de partizanii rigorii bugetare, printre care în prim-plan se află cancelarul german Angela Merkel.
