Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Șeful Casei Albe a lansat, marți, un avertisment dur la adresa președintelui rus, Vladimir Putin, afirmând că liderul de la Moscova „se joacă cu focul”. Mesajul scurt și direct a fost postat pe rețeaua sa, „Truth Social”.
„Ceea ce Vladimir Putin nu înțelege este că, dacă nu eram eu, multe lucruri cu adevărat rele s-ar fi întâmplat deja în Rusia - și vreau să spun FOARTE RELE. Se joacă cu focul!”, a scris Trump.
Postarea vine în contextul unor schimburi tot mai tensionate de replici între cei doi lideri. Anterior, aparatul de propagandă al Moscovei îl atacase pe Trump prin intermediul unor boți automați, numindu-l „clovn” și acuzându-l că suferă de „demență”.
Această schimbare bruscă de ton din partea Rusiei are loc după ce Trump l-a criticat dur pe Putin, susținând, luni, că liderul rus „a luat-o complet razna”, ca urmare a atacurilor intense cu rachete și drone asupra unor ținte civile din Ucraina.
„Nu știu ce s-a întâmplat cu el. Ce naiba a pățit?”, se întreba, retoric, Trump, la începutul săptămânii.
Amenințări lipsite de acoperire? Casa Albă, în fața unei încercări majore
Retorica beligerantă, fără precedent, lansată de Trump la adresa lui Putin poate avea însă un efect real pe câmpul de luptă numai dacă liderul american va transforma criticile vehemente, exprimate în ultimele zile contra președintelui rus, în acțiuni concrete.
Kremlinul pare însă sigur că șeful Casei Albe nu o va face. Moscova a ignorat frustrarea exprimată de Trump în legătură cu cele mai violente atacuri cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei, catalogând reacția acestuia drept un semn de „suprasolicitare emoțională”.
Iar experiența arată că Putin are motive să creadă că poate să-l înfrunte pe Trump fără consecințe. Luni, deși Trump l-a numit pe liderul rus „nebun” pe platforma „Truth Social”, el a însoțit remarca cu o critică previzibilă la adresa „victimei”, Ucraina, precum și a președintelui său, Volodimir Zelenski.
În acest context, intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii civile ucrainene pare să fie un test deliberat adresat lui Trump, la o săptămână după convorbirea telefonică avută cu Putin, promovată intens, care nu a dus însă la niciun progres real de pace, în pofida relatărilor optimiste ale Casei Albe.
Presupunând că este pregătit să renunțe la postura jenantă de a fi manipulat constant de către Putin, Trump are acum două opțiuni.
El ar putea impune Rusiei noi sancțiuni, măsură pe care anterior o respinsese, susținând că ar dăuna diplomației. La sfârșitul săptămânii trecute, în New Jersey, șeful Casei Albe le-a spus însă reporterilor că această variantă este luată în calcul.
Trump ar putea, de asemenea, să salveze vieți în Ucraina, urmând exemplul predecesorului său, Joe Biden, și cerând Congresului să aprobe noi livrări de arme și muniție.
O astfel de decizie ar însemna însă o schimbare radicală de poziție, cu costuri politice personale semnificative, întrucât opoziția față de cheltuielile de miliarde de dolari pentru Ucraina este una dintre pietrele de temelie ale campaniei sale pentru un al doilea mandat.
De asemenea, această decizie ar presupune recunoașterea faptului că, la fel ca mulți dintre predecesorii săi, Trump s-a înșelat în privința ideii că poate controla relația cu Putin.
Există și un alt scenariu, terifiant pentru Ucraina și aliații săi europeni: Trump ar putea să ridice din umeri și să declare că niciuna dintre părți nu dorește pacea, deci este momentul ca SUA să se retragă.
În acest caz, Rusia și-ar continua războiul de uzură și atacurile asupra civililor, iar acapararea de noi teritorii ar fi validată, stabilind un precedent periculos pentru securitatea europeană și pentru viitoarea implicare a Americii în lume.
Nu e o ipoteză academică. Tendința izolaționistă care străbate mișcarea universului MAGA face ca recentele aluzii ale secretarului de Stat, Marco Rubio, și ale vicepreședintelui JD Vance, conform cărora SUA s-ar putea retrage din conflict, să pară mai mult decât simple tactici de negociere.
Din această perspectivă, o posibilă interpretare a postării lui Trump, de luni, de pe „Truth Social”, ar fi aceea că mesajul reprezintă un paravan pentru o eventuală retragere americană. „Acesta este un război care nu ar fi început niciodată dacă eram eu președinte. Este războiul lui Zelenski, al lui Putin și al lui Biden, nu al lui Trump!”, a insistat, de altfel, actualul șef al administrației de la Washington, în mai multe rânduri.
Argumente în favoarea unei acțiuni americane mai dure
Există însă un motiv solid pentru care Trump ar putea să-și reconsidere poziția: propria credibilitate este în joc, după ce predicțiile îndrăznețe, potrivit cărora liderul american ar putea pune capăt războiului în 24 de ore, au fost deja demontate și s-au dovedit a fi o simplă fantezie.
Una dintre opțiunile lui Trump ar fi introducerea așa-numitelor sancțiuni secundare contra Rusiei, idee pe care șeful Casei Albe a evocat-o, de altfel, ocazional. Aceste sancțiuni ar viza instituțiile financiare, companiile și alte entități care continuă să facă afaceri cu Moscova.
Senatorul republican Lindsey Graham și senatorul democrat Richard Blumenthal au propus un nou proiect de lege, care ar impune sancțiuni severe țărilor ce mențin relații comerciale cu Rusia. Măsura ar putea lovi adversari ai SUA, cum este China, dar ar putea afecta și relațiile lui Trump cu aliați strategici, precum India - un mare cumpărător de petrol rusesc la preț redus.
Proiectul are deja 81 de co-sponsori, ceea ce înseamnă că ar putea fi adoptat rapid, dacă Trump ar decide să transmită Moscovei un semnal ferm.
Trump ar putea, de asemenea, să sprijine apărarea antiaeriană a Ucrainei, fie prin donații, fie prin vânzarea de noi rachete „Patriot” către Kiev - arme capabile să intercepteze rachete de croazieră, care completează acum atacurile nocturne letale cu drone ale rușilor.
Riscurile escaladării conflictului într-o confruntare directă între Rusia și Occident nu trebuie ignorate. Acestea au fost o preocupare majoră și pentru Joe Biden. Ezitările constante ale fostului președinte în a testa „liniile roșii” ale Moscovei au constituit însă o sursă permanentă de frustrare pentru criticii săi. Cu toate acestea, prin comparație, prudența lui Trump în relația cu Rusia îl face pe Biden să pară un „dur”.
Totuși, prin atacurile intense din ultima perioadă asupra infrastructurii civile ucrainene, poate că Putin l-a împins în sfârșit pe Trump spre o revelație mult așteptată de către Kiev și aliații săi europeni.
„Au mai existat declarații și expresii de iritare și frustrare din partea președintelui Trump și a altor oficiali din administrație, chiar și amenințări cu sancțiuni, dar până acum nu s-a întâmplat nimic concret”, remarca, la începutul săptămânii, fostul ambasador american în Ucraina William Taylor.
„Întrebarea este dacă, de data aceasta, s-au adunat suficiente lucruri pentru impunerea de sancțiuni. Și nu doar de sancțiuni; trebuie și sprijin pentru armata ucraineană!”, a adăugat el.
Concomitent, un fost maior al armatei americane, Mike Lyons, este de părere că Trump își creează spațiu politic de manevră.
„Pentru cine este acel mesaj de pe «Truth Social»? În mod clar, i se adresează lui Vladimir Putin, dar cred că îl vinde și publicului american, pentru a testa dacă ar fi populară o implicare mai mare a SUA în Ucraina acum”, a precizat Lyons pentru CNN.
La rândul lor, aliații europeni ai Americii urmăresc cu atenție dacă Trump își va duce intențiile până la capăt.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat, în timpul vizitei sale în Vietnam, că, după o conversație recentă cu Trump, crede că liderul american începe să înțeleagă că, deși „președintele Putin i-a spus la telefon că este pregătit pentru pace” - și a transmis același mesaj emisarilor americani -„el i-a mințit”.
Cancelarul german, Friedrich Merz, și-a înăsprit, la rândul său, discursul. El a afirmat că nu mai există limite privind raza de acțiune a armelor europene folosite de Ucraina, ceea ce înseamnă că acestea ar putea fi utilizate pentru a lovi adânc, în teritoriul Rusiei. Nu este clar însă dacă Merz se referea la o schimbare concretă de strategie operațională.
Aliații par să simtă că acesta ar putea fi momentul în care Trump își schimbă poziția, după luni întregi în care a subminat eforturile lor de a-l forța pe Putin să accepte un armistițiu imediat.
Ca de obicei, nimeni nu poate fi însă sigur ce va face Trump.
Moscova nu dă semne de neliniște
De altfel, există două probleme majore, ce par să se opună ideii că Trump și-a schimbat, în sfârșit, perspectiva asupra liderului rus.
În primul rând, actualul președinte american nu a fost niciodată dispus să-l critice deschis pe Putin.
În al doilea rând, cruzimea cu care liderul de la Kremlin duce acest război nu este ceva nou; au trecut trei ani de la invazia care a ucis zeci de mii de civili și a dus la emiterea unor mandate internaționale de arestare pentru crime de război.
Acestea sunt și motivele pentru care, deocamdată, este riscant ca retorica lui Trump din ultimele zile să fie luată de bună. Declarațiile lui au servit unui scop politic: acela de a deturna întrebările jurnaliștilor despre poziția sa în legătură cu cele mai recente atrocități din Ucraina.
Mai mult, cu ocazia „Memorial Day”, Trump a obținut titluri favorabile în presă pentru aparenta duritate manifestată față de Putin. Însă istoria recentă a demonstrat că, odată trecut momentul, Trump se agață rapid de un alt subiect.
„Vorbele nu costă nimic, iar noi așteptăm acțiuni. Trebuie pusă presiune pe partea care constituie problema!”, spunea recent un fost înalt oficial în comunitatea de informații americane. „Iar Putin nu crede că Trump va merge până la capăt!”, mai remarca el.
Citește pe Antena3.ro
