Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În cele patru zile scurse de la începutul invaziei, comandanții ruși s-au izbit de coșmarul armatelor agresoare: războiul urban de gherilă și rezistența unei populații determinate să-și apere țara. Mii de civili, inclusiv ucraineni din afara granițelor, s-au oferit voluntari pentru a lupta alături de trupele guvernamentale, fiind înarmați de autoritățile locale. Oficialitățile din Kiev au anunțat că au distribuit deja 18.000 de arme voluntarilor din capitală.
Populația a primit și un „Ghid pentru mișcarea de rezistență”, care conține, între altele, instrucțiuni despre cum să facă temutele cocktailuri Molotov sau cum să le întindă tot felul de capcane forțelor de ocupație. Grupuri de civili coordonează spontan puncte de depozitare și distribuție de alimente, haine și combustibil, iar alții sapă tranșee, pregătindu-se de asediu.
Vânătoarea sabotorilor din Kiev
Guvernul ucrainean a înființat încă de la începutul acestui an așa-numitele „batalioane teritoriale” de luptători voluntari, care s-au antrenat exact pentru scenariul luptei urbane. Potrivit administrației Zelenski, aceste batalioane i-au vânat și i-au executat pe sabotorii infiltrați în Kiev, au întărit barajele rutiere ale poliției și au protejat obiective de infrastructură.
De asemenea, la posturile de frontieră poloneze din sud-estul acestei țări, numeroși ucraineni din Polonia au trecut granița pe jos și în mașini, răspunzând apelurilor de pe rețelele de socializare de a se alătura luptei din Ucraina. Aproximativ un milion de ucraineni locuiesc în Polonia, țară care susține, inclusiv cu armament, lupta vecinului său estic.
Departe de a fugi din calea invadatorilor, civilii și armata Ucrainei recurg în aceste zile la acte de eroism pentru a opri înaintarea rușilor. De altfel, corespondenții de presă au relatat scene în care populația s-a pus în calea tancurilor rusești, obligându-le să-și oprească înaintarea, sau au vorbit despre curajul unui inginer militar care s-a aruncat în aer pentru a distruge un pod pe unde ar fi urmat să treacă o coloană de tancuri rusești, în sudul țării.
În aceste condiții, remarcă observatorii internaționali, se pare că Putin a judecat complet greșit voința și capacitatea de luptă a armatei și a cetățenilor din Ucraina.
Citește pe Antena3.ro
Planurile Kremlinului, demolate
Rezistența populară în creștere constituie una dintre cele mai mari amenințări la adresa planurilor președintelui Putin de a instala la Kiev un regim-marionetă. Numărul tot mai mare de oameni obișnuiți care pun mâna pe arme pentru a lupta împotriva puterii militare impresionante a Rusiei demolează din temelii justificarea oferită de Putin pentru invazie.
Într-un discurs televizat, liderul de la Kremlin susținea, vineri, că țara nu este condusă de ucraineni adevărați, ci, așa după cum s-a exprimat el, de „o bandă de drogați și neonaziști care s-au stabilit la Kiev și au luat ostatic întregul popor ucrainean”.
Dacă forțele rusești pătrund în capitală în număr mare, războiul va intra foarte probabil într-o fază periculoasă și mult mai sângeroasă de război urban, într-o veche capitală europeană în care locuiesc aproximativ trei milioane de oameni.
Neașteptata rezistența populară amenință Moscova cu perspectiva unui război prelungit la nivel național, care ar putea devasta economia rusă, ar plasa armata Rusiei într-o ipostază stânjenitoare și i-ar izola și mai mult pe liderii de la Kremlin pe plan internațional, pe măsură ce numărul morților în rândul civililor ar crește.
„Putin, scos din minți!”
În condițiile în care invazia Rusiei este mult mai lentă decât și-a dorit Kremlinul, iar Moscova nu a reușit să cucerească încă niciun oraș ucrainean important, subsecretarul de Stat britanic pentru Forțelor Armate, James Heappey, a avertizat, în „The Telegraph”, că zilele lui Putin „vor fi cu siguranță numărate”, dacă nu reușește să își îndeplinească ambiția de a cuceri Kievul. „Progresul spre Kiev a fost mult mai lent decât se așteptau. Nu au reușit să cucerească mai devreme orașe-cheie și acum trebuie să încerce să le ocolească”, a scris el.
„Acest lucru lasă pungi de ucraineni bine înarmați și bine antrenați în spatele liniei de front rusești, expunând o logistică vulnerabilă” pentru trupele lui Putin, a adăugat Heappey. „Dacă Putin va eșua, zilele sale ca președinte vor fi cu siguranță numărate și la fel și cele ale elitei cleptocratice care îl înconjoară. El va pierde puterea și nu va putea să-și aleagă succesorul”, a mai spus el.
Pierderile suferite până acum de armata rusă și faptul că aceasta nu a reușit să cucerească Kievul l-au înfuriat pe Vladimir Putin, susține, la rândul său, fostul șef al apărării din Estonia, Riho Terras.
Terras a scris pe Twitter: „Putin este furios. A crezut că întregul război va fi ușor și că totul se va face în 1-4 zile. Rușii sunt în stare de șoc din cauza rezistenței feroce pe care au întâmpinat-o!”.
Terras afirmă că Rusia a eșuat, deoarece nu a reușit să pună în aplicare un „plan tactic” și s-a așteptat ca atacul să „semene panică în rândul civililor și al forțelor armate și să-l forțeze pe președintele ucrainean, Volodimir Zelensky, să fugă”. „Putin era sigur că va fi o floare la ureche!”, a adăugat el, citat de publicația „Daily Mail”.
Declanșează măcelul? Președintele rus vântură amenințarea nucleară
În aceste condiții, există temeri că întârzierile în planul de invazie al Rusiei l-ar putea determina pe Putin să devină tot mai disperat în încercările sale de a zdrobi rezistența ucraineană. Un lansator de rachete termobarice rusești a fost observat de o echipă de filmare a CNN la sud de Belgorod, în Rusia, în apropiere de granița cu Ucraina.
Aceste tipuri de arme nu folosesc muniție convențională. În schimb, sunt umplute cu explozibil de înaltă temperatură și presiune ridicată. Ele sunt numite „bombe cu vid”, deoarece aspiră oxigenul din aerul înconjurător pentru a genera o explozie puternică și o undă de presiune uriașă, care poate avea efecte distructive enorme. Utilizarea lor este condamnată de mai multe organizații neguvernamentale.
De asemenea, duminică dimineață, s-a aflat că rachetele rusești au lovit un depozit de deșeuri nucleare de lângă Kiev și au distrus echipamentul care poate detecta scurgerile de material radioactiv.
Nu în ultim rând, Putin, a anunţat duminică plasarea în stare de alertă a capabilităţilor de descurajare nucleară ale Rusiei, invocând „declaraţii agresive” ale ţărilor NATO. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat imediat atitudinea „periculoasă” şi „iresponsabilă” a liderului de la Kremlin. „Este o retorică periculoasă, un comportament iresponsabil”, a spus Stoltenberg, citat de postul de televiziune CNN şi de cotidianul „Le Monde”.
Între timp, Ucraina dă în judecată Rusia la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga pentru genocid, Putin fiind acuzat că este „principalul criminal de război” al secolului XXI.
Rușii presează
Pe linia frontului, armata rusă exercită o presiune tot mai mare asupra porturilor strategice din sudul Ucrainei, blocând orașele strategice Kherson de la Marea Neagră și portul Berdyansk de la Marea Azov.
Pe măsură ce Rusia s-a apropiat de capitala ucraineană, s-a concentrat, de asemenea, pe intensificarea ofensivei în sudul țării, într-o încercare aparentă de a prelua controlul coastei sale care se întinde de la granița cu România, în vest, până la granița cu Rusia, în est.
Ofensiva de-a lungul coastei Ucrainei marchează o încercare de a tăia accesul țării la porturile sale maritime, ceea ce ar da o lovitură majoră economiei sale. Ofensiva din sud ar putea, de asemenea, să permită Moscovei să construiască un coridor terestru către Crimeea, care până acum era legată de Rusia printr-un pod de 19 kilometri, cel mai lung pod din Europa, care a fost deschis în 2018.
Putin a anunţat duminică plasarea în stare de alertă a „forţei de descurajare” a armatei ruse, care poate cuprinde o componentă nucleară.
Duminică după-amiază, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că nu există trupe ruse în capitala ucraineană, care continuă să reziste atacurilor, potrivit Reuters.
