L.A. Times despre filozofia de viaţă la români: Capul plecat sabia nu-l taie!

"Refuzând să îşi confrunte trecutul, naţiunea est-europeană îşi lasă viitorul nesigur", constată jurnaliştii de la L.A. Times, a căror părere este convergentă cu descrierea pe care ne-o face proaspăta laureată cu Nobel, Herta Muller. "România este un loc neieşit de sub pecetea grea a comunismului şi este amnezic faţă de propria istorie", susţine scriitoarea născută pe plaiurile mioritice, impresie care a dus în ideea de titlu a reportajului: "Ambivalenţa indusă de amnezie a României".

"România luată la talpa piciorului" este tema propusă de publicaţia americană, care îşi menţine cursul itinerarului pe ţintele propuse de acum celebra Herta Muller. "În România, cu toţii se prefac că trecutul a dispărut în aer. Această amnezie permite mentalităţii învechite să funcţioneze prin noi metode. La două decenii după căderea lui Ceauşescu, 40% dintre persoanele aflate la putere în România contemporană sunt veterani ai Securităţii, poliţia secretă a erei comuniste", spune Muller într-un material publicat în urmă cu doi ani în presa din Frankfurt şi în care vorbeşte despre fuga ei, în 1987, în Germania, dar şi despre ţara de baştină de după căderea cortinei roşii. Premiul primit de scriitoarea, de acum, germană, în urmă cu trei săptămâni, le-a readus jurnaliştilor americani în minte acel text publicat. "În urmă cu trei săptămâni, când comitetul Nobel a acordat premiul pentru literatură scriitoarei române Herta Muller, i-a lăudat portretele fictive neclintite ale vieţii zilnice în dictatură din România comunistă. Ceea ce nu au menţionat a fost critica continuă non-fictivă pe care aceasta o face conducătorilor României postcomuniste", se arată în debutul materialului dedicat nouă, românilor de zi cu zi!

Gregory Rodriguez, semnatarul articolului în cauză, spune că la a doua sa vizită în România i-a găsit pe urmaşii lui Dracula mai aglomeraţi şi într-un număr mai mare vorbitori de engleză. Cam la atât se rezumă schimbarea. "În urmă cu o săptămână, ca oaspete al guvernului României, am vizitat Bucureştii pentru prima oară din 1998 şi nu m-am putut abţine să nu mă gândesc la critica lui Muller. Am văzut cât s-au schimbat lucrurile în ultimii zece ani - o calitate a vieţii mai bună pentru câţiva norocoşi, aglomeraţie în trafic mai mare şi o creştere a numărului persoanelor care vorbesc engleza. Cam asta este imaginea acestei naţii intrată pe drumul anevoios al democraţiei, una ale cărei aspiraţii au ţintit spre alăturarea de Uniuniea Europenă şi NATO, un vis care a derivat din insistenţele românilor de a fi latini şi vestici şi din dorinţa ridicată de a-şi ridica standardul de viaţă". După dialogul purtat cu românii de te miri ce colţ al Bucureştiului, jurnalistul american ne creionează portretul unei naţii încremenite. De ce? "Nimeni nu vrea să îşi asume schimbarea, tinerii vor să emigreze, iar cei maturi se complac în fatalism", concluzionează confraţii de peste Ocean. Apoi urmează paralela cu spusele Hertei Muller anume că fără să ne asumăm istoria, fără memorie socială şi asumare a trecutului, viitorul nostru este suspendat.

"Capul plecat sabia nu-l taie" sună un vechi proverb românesc, bine ancorat în descrierea făcută de Rodriquez şi Herta Muller. Acesta îşi încheie apoteotic incursiunea în România, lansând o întrebare despre cât de mult va mai dura somnul acestei naţiuni bolnave de comunism şi de cinism: "Rezultatele sondajelor confirmă spusele Hertei Muller. Neglijarea confruntării cu trecutul comunist şi reconfigurarea vechilor structuri de puteri mai degrabă decât crearea unora noi nu numai că nasc cinismul, dar lasă electoratul nesigur de natura responsabilităţii sale de cetăţean într-o democraţie. La 20 de ani de la Revoluţie unii români încă se luptă cu impulsul fatalist. Rămâne de văzut dacă restul concetăţenilor lor vor ridica vreodată capul, acela despre care proverbul spune că de multe ori e mai bine să-l tii aplecat".