Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La o săptămână după linşarea unui tânăr originar din România, act condamnat inclusiv de conducerea statului francez, anchetatorii au dificila sarcină de a-i găsi pe agresori, într-o localitate din departamentul Seine-Saint-Denis, Pierrefitte-sur-Seine, unde oamenii preferă să păstreze tăcerea asupra cazului, notează sâmbătă publicaţia franceză Le Populaire.
Niciun agresor nu a fost încă arestat, la o săptămână după producerea faptelor. În pofida apelurilor făcute de preşedintele francez şi de autorităţile române în vederea găsirii autorilor, ancheta pare să stagneze.
Surse apropiate de acest dosar au confirmat că investigaţiile vor dura "alte câteva zile".
"Audierile sunt în curs şi imaginile de pe camerele de supraveghere sunt folosite", se tot repetă acest răspuns, în condiţiile în care "nu există piste". Numărul de agresori? Mobilul? Agresiune cu caracter rasist? Numeroase întrebări rămân fără răspuns, remarcă sursa citată.
"Când am auzit de caz, nu m-am mirat: suntem în Pierrefitte!", declară Yacine, 40 de ani, locuitoare a cartierului Cite des Poetes, unde s-a produs incidentul.
"Ştiţi cum se întâmplă în oraşe, trebuie să te aperi. Locuim aici pentru că nu avem de ales, astfel că ne ajutăm între noi. Dacă ar fi venit să fure de la mine, poate că şi eu aş fi încercat să-l pun la punct", a spus localnica.
"Spargerile, jafurile, sunt din ce în ce mai multe în ultimii ani. Dar de ce aici? Suntem cu toţii săraci. Statul, poliţia, nimeni nu spune nimic", declară Khalil, unul dintre rarii comercianţi din cartier, care deţine un mic magazin de produse alimentare.
În opinia Agnesei Cluzel, de la Mişcarea împotriva rasismului şi pentru prietenie între popoare (Mrap), agresiunea ar fi putut avea loc "în altă parte decât în Seine-Saint-Denis".
"Este cu adevărat păcat, pentru că acest departament are obiceiul solidarităţii şi manifestă mai puţine prejudecăţi faţă de străini. Aceasta arată că există o fisură la nivel naţional în ceea ce priveşte problema romă", estimează Cluzel.
Atunci când Manuel Valls era ministru de interne al Franţei, el justifica uneori dezafectarea de tabere ale romilor prin necesitatea de a evita tensiunile din cartierele sensibile. "Stabilindu-se la periferia unor cartiere muncitoreşti deja afectate de criză, ei (romii) sunt la originea problemelor de coabitare", spunea Valls în martie 2013.
Departamentul Seine-Saint-Denis a fost cu precădere vizat de expulzări. Numărul de romi care locuiesc aici a scăzut de la 8.000 la circa 3.500, conform prefecturii.
Citește pe Antena3.ro
