Summitul dintre Uniunea Europeană şi şase foste republici sovietice s-a deschis, joi, la Vilnius, umbrit de refuzul Ucrainei de a semna un acord cu europenii, ceea ce fragilizează în ansamblu strategia lor în Est, relatează AFP.
Trebuia să fie o reuniune istorică
Reuniunea la vârf a Parteneriatului Estic de la Vilnius trebuia să fie una istorică. Totuşi, relaţiile UE cu şase foste republici sovietice se dovedesc mai dificile decât era de aşteptat. Dezvoltarea unor relaţii deosebit de strânse cu foste republici sovietice fără perspectiva admiterii acestora în UE, ca membri cu drepturi depline - aceasta este oferta aşa-numitului Parteneriat Estic.
Summitul Parteneriatului Estic se desfăşoară în zilele de 28 şi 29 noiembrie la Vilnius, dat fiind că Lituania deţine până la finele anului preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE — notează joi ediţia în limba română a Deutsche Welle (DW), preluat de agerpres.ro.
Rusia a fost invitată, dar a refuzat
Şase foste republici sovietice participă la acest program: trei din Europa de Est (Belarus, Republica Moldova şi Ucraina) şi trei din sudul Caucazului (Armenia, Azerbaidjan şi Georgia). Şi Rusia a fost invitată să ia parte la parteneriat, dar a refuzat.
Cazul Ucrainei
Principalul rezultat al Summitului de la Vilnius trebuia să fie semnarea Acordului de asociere a Ucrainei la UE, un document deja negociat. Ucraina a fost multă vreme privită drept stat principal între cele care participă la Parteneriatul Estic. Guvernul de la Kiev a beneficiat de cel mai important sprijin financiar din partea UE, cifrat oficial la o jumătate de miliard de euro, în intervalul 2007 — 2010. Suma este de două ori mai mare decât cea vărsată în contul Republicii Moldova şi de trei ori mai mare decât cea transferată Georgiei în acelaşi interval de timp. În ultimii ani, ajutoarele financiare primite din partea UE au fost şi mai mari, fără a se cunoaşte pentru moment cifrele exacte, continuă comentariul DW.
În 2011, Ucraina a fost prima ţară a Parteneriatului Estic care a încheiat negocierile cu UE legate de acordul de asociere. Acest acord prevede inclusiv înfiinţarea unei zone de liber schimb.
Ruptura
Totuşi, condamnarea la închisoare a fostei şefe a Guvernului de la Kiev, Iulia Timoşenko, şi chemarea în justiţie a altor membri ai opoziţiei au atras critici din partea UE. De aceea, instituţiile de la Bruxelles au amânat parafarea acordului pentru anul 2012. În urma unei noi amânări, semnarea urma să aibă loc în aceste zile, la reuniunea la vârf de la Vilnius. Dar nu s-a mai ajuns la asta, fiindcă Guvernul de la Kiev a cedat în faţa presiunilor făcute de Rusia. Cu numai o săptămână înaintea reuniunii la vârf, Ucraina s-a decis să suspende pregătirile în vederea semnării Acordului de asociere cu UE. În schimb, ministerelor de resort de la Kiev li s-au dat instrucţiuni "să intre într-un dialog activ cu Rusia şi ţările viitoarei uniuni vamale, precum şi cu statele CSI".
Renunţarea autorităţilor ucrainene a declanşat furia opoziţiei proeuropene, care organizează la Kiev manifestaţii masive ce amintesc de "revoluţia portocalie" din 2004.
Republica Moldova, modelul
În locul Ucrainei, Republica Moldova a devenit, aparent, preferata Uniunii Europene. Ţara este privită drept model între participantele la Parteneriatul Estic. Guvernul de la Chişinău şi UE parafează la Vilnius un Acord de asociere. Instituţiile de la Bruxelles elogiază Republica Moldova pentru reformele pe care le-a aplicat, dar mai ales pentru lipsa unor carenţe la capitolul democraţie, de felul celor reclamate în cazul altor state participante la parteneriatul estic.
Cu două săptămâni înaintea reuniunii de la Vilnius, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a făcut o declaraţie importantă: ''Comisia Europeană va recomanda Consiliului European să renunţe la obligativitatea vizei de intrare în spaţiul UE, necesară încă cetăţenilor Republicii Moldova''. Această declaraţie a lui Barroso ilustrează principiul "more for more", adică recompensarea, de către Bruxelles, a reformelor înfăptuite de statele partenere, adaugă sursa citată.
Georgia, pe locul doi
Republica Moldova este urmată de Georgia în preferinţele Bruxelles-ului. Şi puterea de la Tbilisi vrea să parafeze la Vilnius un Acord de asociere, care să fie semnat în 2014. Georgia este reprezentată la Vilnius de noul ei preşedinte, Gheorghi Margvelaşvili. Cu toate acestea, direcţia în care se va îndrepta Georgia este pentru moment neclară. UE a recomandat noului Guvern georgian să nu calce pe urmele Ucrainei în privinţa aducerii în faţa justiţiei a liderilor opoziţiei. Dacă fostul preşedinte Mihail Saakaşvili va ajunge în spatele gratiilor, semnarea Acordului de asociere între Georgia şi UE ar putea fi întârziată, susţin unii analişti politici.
Ceilalţi
A patra ţară care manifestase interes pentru semnarea unui Acord de asociere cu UE a fost Armenia. Vara trecută, negocierile între Erevan şi Bruxelles se încheiaseră. şi, la fel ca şi Republica Moldova şi Georgia, şi Armenia intenţiona să parafeze acordul la reuniunea de la Vilnius, urmând să-l semneze anul viitor. Totuşi, la începutul lunii septembrie, preşedintele armean Serj Sarkisian a avut o întâlnire cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma căreia a decis ca ţara sa să nu mai aprofundeze relaţiile cu UE, ci să se alăture Uniunii Vamale cu Belarus şi Kazahstan, condusă de Federaţia Rusă.
Azerbaidjanul, vecinul Armeniei, nu intenţionează să se alăture Uniunii Vamale dominate de Rusia, dar nici nu intenţionează să semneze ceva la Vilnius. Relaţiile acestei foste republici sovietice cu Bruxelles-ul sunt dominate de chestiuni energetice. Un consorţiu internaţional care exploatează zăcământul de gaz "Şah Deniz" a stabilit în iunie 2013 traseul conductei care va transporta spre Europa gazul azer. Mai precis, s-a decis construcţia unei conducte transadriatice, care să diminueze dependenţa UE de livrările de gaz din Rusia.
La fel ca la precedenta reuniune la vârf a Parteneriatului Estic, desfăşurată la Varşovia în 2011, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko nu a fost invitat la Vilnius. Belarusul este singura ţară participantă la Parteneriatul Estic împotriva căreia UE a aplicat sancţiuni pentru încălcarea drepturilor omului şi persecutarea opoziţiei.