"Lecţia" romănească

In valurile de aderare ce ar putea urma Romăniei şi Bulgariei, nici un stat nu va mai fi acceptat in Uniunea Europeană doar in schimbul promisiunii că va face reformă. Bruxellesul s-a "ars" suficient de tare in urma aderării celor două ţări, comentează publicaţia Financial Times.

Ameninţarea cu aplicarea clauzei de salvgardare este singura metodă prin care Uniunea Europeană poate "stimula" Romănia şi Bulgaria să ia in serios procesul de reforme promis. Aceasta este concluzia unei analize publicate de Financial Times, care subliniază că in clipa in care cele două state au avut garanţia că se vor alătura UE la 1 ianuarie 2007, nu au mai văzut suficiente motive pentru a-şi indeplini angajamentele. "Prea devreme". "Aderarea Romăniei şi Bulgariei la UE reprezintă o lecţie de invăţat pentru Bruxelles, in sensul că nici o altă ţară candidată nu va mai primi aviz favorabil de integrare doar pe baza promisiunii că va desfăşura reforme ulterior", se arată in textul citat.
"I-am lăsat să intre prea devreme", a declarat Daniel Cohn-Bendit, unul din liderii grupului ecologist din Parlamentul European. "Am spus DA inainte ca reformele să fie implementate", a adăugat el.

Acum, doar ameninţările cu aplicarea unor sancţiuni mai pot convinge cele două guverne să işi ia munca in serios, mai notează Financial Times. In aceste condiţii, Bruxellesul a inţeles o lecţie care ii va fi de folos in următoarele valuri de extindere, oricănd ar avea ele loc. Astfel, Comisia Europeană, care conduce negocierile de aderare dintre UE şi o ţară candidată, ar putea pune la punct criterii mult mai stricte pentru potenţialii noi membri. Primii "beneficiari" se anunţă a fi statele din Balcani, in frunte cu Croaţia, precum şi Turcia, comentează FT. Nici o ţară nu va mai primi undă verde doar pe baza promisiunilor că va efectua reforme ulterior datei aderării. Totuşi, comisarul european pentru Justiţie, Franco Frattini, a declarat, zilele trecute, că nu ia in calcul la modul serios aplicarea unor clauze de salvgardare pe domeniul său pentru Romănia şi Bulgaria. El a spus că ambele state au inregistrat progrese in ceea ce priveşte reformele din sistemul judiciar şi combaterea crimei organizate, deşi unele probleme persistă, ca de exemplu intervalul de timp foarte lung necesar pentru a aduce in instanţele din Bulgaria suspecţii de infracţiuni. Viitorii membri ai UE ar putea fi mai pregătiţi, dar procesul de extindere va fi sensibil incetinit. Prima afectată va fi Croaţia, care speră să adere pănă in 2010.

Sumbru

Situaţia actuală din Romănia şi Bulgaria, "ţări afectate de crize politice şi corupţie", se alătură problemelor din Kosovo, pentru a creiona un portret nu tocmai flatant viitoarelor sau potenţialelor extinderi europene, este de părere Ron Asmus, membru al German Marshall Fund din Bruxelles. Increderea politicienilor, dar şi a cetăţenilor europeni faţă de o extindere in zona Balcanilor este afectată, mai ales in condiţiile in care această regiune a fost descrisă drept "gaura neagră a Europei" chiar de comisarul european pentru Extindere, finlandezul Olli Rehn. Unele state comunitare, precum Olanda, cer includerea noilor criterii de aderare in textul Tratatului constituţional.