Lisabona - Orban ne explică Summit-ul UE

Liderii statelor Uniunii Europene au luat ieri parte la o primă rundă de discuţii in incercarea de a se pune de acord asupra principalelor dosare prioritare. Comisarul european pentru multilingvism explică, pentru Jurnalul Naţional, importanţa şi miza fiecărui subiect dezbătut.

Liderii statelor Uniunii Europene au luat ieri parte la o primă rundă de discuţii in incercarea de a se pune de acord asupra principalelor dosare prioritare. Comisarul european pentru multilingvism explică, pentru Jurnalul Naţional, importanţa şi miza fiecărui subiect dezbătut.


De la noul tratat european, care ar urma să inlocuiască proiectul eşuat al Constituţiei, şi pănă la criza de pe piaţa financiară din SUA, şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au o agendă incărcată in cele două zile ale summit-ului ce are loc la Lisabona.

REFORMă. In prim-plan se află discuţiile pe marginea textului tratatului de reformă. Atăt Comisia Europeană, căt şi preşedinţia portugheză a Consiliului, s-au arătat optimiste privind ajungerea la un acord care ar deschide calea reformării instituţiilor europene care, in forma actuală, nu pot funcţiona intr-o uniune cu 27 de membri.


Acordul se anunţă insă dificil, intrucăt cel puţin două state vor să-şi vadă rezolvate anumite chestiuni de interes naţional. Cea mai vehementă se arată Polonia. Chiar inaintea plecării spre Lisabona, preşedintele polonez Lech Kaczynski a ameninţat că negocierile pentru finalizarea noului Tratat european ar putea fi amănate, dacă cererile Varşoviei nu sunt indeplinite. Principala cerere a Poloniei este includerea in Tratat a unei prevederi care permite statelor membre să blocheze amănarea unei decizii pentru o "perioadă rezonabilă". Cunoscută drept "clauza Ioannina", compromisul figurează in prezent intr-o simplă declaraţie anexată la tratat.


INTERESUL EUROPEAN. Există şi alte subiecte importante pe agenda discuţiilor: reforma energetică, securitatea energetică, schimbările climaterice, evoluţiile de pe pieţele financiare, a subliniat comisarul european pentru Multilingvism, Leonard Orban. "De asemenea, in discuţie este şi un document foarte important, pe care Comisia Europeană l-a agreat acum o lună, legat de globalizare şi de interesul european. Lumea este intr-o continuă schimbare şi este foarte important să identificăm modalităţi in care interesul european să poată fi mai bine protejat. Este un document ce merită o analiză mai detaliată, intrucăt se configurează schimbări importante in economie şi nu numai aici, ci şi in alte sectoare. Este vorba, practic, despre modul in care UE va interacţiona cu restul «jucătorilor» de pe piaţa globală. Este un text de cotitură, care va duce la schimbări majore", a declarat Orban pentru Jurnalul Naţional.


Energia (reforma plus securitatea energetică), schimbările climaterice, noul tratat, evoluţiile de pe pieţele financiare sunt, la răndul lor, dosare importante pentru Europa, spune Leonard Orban. "Vedem cum criza din SUA incepe să işi arate efectul şi la nivelul UE, iar prognozele indică faptul că va fi afectată creşterea economică a Uniunii. Analiştii estimează că procesul va incepe de la statele cu vechime. Mecanismele sunt atăt de străns legate incăt evoluţiile negative de pe un punct al globului influenţează pieţele financiare din alte ţări şi se extind apoi şi asupra altor sectoare".

Limba moldovenească

O solicitare specială vine din partea Bulgariei, care doreşte să i se permită ortografierea "evro" pentru moneda europeană. Dezbaterea are loc in contextul in care Romănia nu a ridicat obiecţii faţă de utilizarea formulei de "limba moldovenească" in documentele UE-Republica Moldova. "La nivelul Comisiei Europene sunt respectate pe deplin fiecare limbă şi alfabet din Uniune. In aceste condiţii s-a spus că ar fi ciudat că am susţinut cauza bulgară şi că nu aş fi susţinut cauza romănească in disputa privind limba moldovenească. Acest lucru nu este adevărat. Vreau să insist asupra unui lucru: nu Comisia este instituţia chemată să recunoască sau nu o limbă sau alta. Nu are această responsabilitate. In cazul acordului de readmisie semnat cu Chişinăul, Comisia Europeană a fost mandatată pentru negociere şi semnare. Acordul le-a aparţinut in totalitate statelor membre. Trebuie judecată, aşadar, măsura in care deciziile luate de acestea au fost cele mai bune. Există un caz celebru, cel al Greciei, care a blocat absolut orice chestiune legată de denumirea «Macedonia», motiv pentru care ţara este cunoscută drept Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Romănia este stat membru al UE şi multe decizii la nivel comunitar vor necesita fie unanimitatea de voturi a statelor membre, fie acordul parlamentelor naţionale. Este decizia autorităţilor romăne, Guvern sau Parlament, de a bloca sau nu astfel de acorduri", a explicat Leonard Orban.

PROTEJAREA LIMBII ROMANE. Comisarul european a subliniat că există puţine părghii la nivelul Comisiei in acest caz, dar că ele vor fi utilizate. "In ideea protejării limbii romăne, am luat şi vom lua măsuri, astfel incăt orice fel de utilizare a limbii romăne sub o denumire diferită să nu mai poată fi făcută. Cănd pe o limbă, cea aşa-zis moldovenească, de pildă, există documente, iar trimiterea se face la documente in limba romănă, situaţia e anormală şi trebuie corectată. Astfel, orice astfel de situaţie ce apare pe site-urile UE va fi eliminată", a anunţat Orban.