Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși Belarus nu are o armată puternică, perspectiva ca întinsa frontieră de nord a Ucrainei să devină o cale de tranzit pentru forțele rusești, a doua oară în acest an, ar fi un coșmar pentru forțele ucrainene, răsfirate deja pe alte linii ale frontului.
În prezent, unitățile ucrainene se află în plină ofensivă în est și în sud și, în același timp, țin la distanță forțele rusești în zone din Donețk și Zaporojie. După șapte luni de război, trupele Kievului au suferit o uzură, iar o eventuală redesfășurare pentru apărarea flancului nordic ar răsfira și mai tare batalioanele care luptă deja pe mai multe fronturi.
Granița comună dintre Ucraina și Belarus măsoară 1.000 de kilometri, o mare parte din aceasta fiind slab populată și cu păduri dese.
„Moscova vrea să atragă direct Minskul în război”
Primul grup de soldați ruși care urmează să se alăture noii forțe, împreună cu trupele belaruse, a sosit în weekend în Belarus, a anunțat Ministerul Apărării de la Minsk. În total, contingentul rusesc va număra mai puțin de 9.000 de oameni, a precizat Departamentul de Cooperare Militară Internațională din Belarus.
În mod previzibil, guvernul belarus susține că forța comună este pur defensivă. Ministrul Apărării, Viktor Hrenin, a declarat că „toate activitățile desfășurate în acest moment sunt menite să ofere un răspuns suficient mișcărilor din apropierea granițelor noastre”.
Aceste activități, potrivit oficialităților din Belarus, au drept obiectiv descurajarea pregătirilor ucrainene de a ataca țara. De altfel, însuși președintele Alexander Lukașenko a afirmat, săptămâna trecută, că guvernul său a fost „avertizat cu privire la lovituri asupra Belarusului, de pe teritoriul Ucrainei”.
Ministrul de Externe, Vladimir Makei, a continuat apoi justificările oferite de șeful său, susținând că o operațiune antiteroristă este în curs de desfășurare, „pe fondul unor rapoarte privind provocări iminente din partea statelor din apropiere”.
De cealaltă parte, Ucraina a negat vehement aceste afirmații. Ministerul de Externe de la Kiev a declarat că „respinge categoric aceste ultime insinuări ale regimului belarus”. „Nu putem exclude ca această notă diplomatică să fie o provocare din partea Federației Ruse!”, a adăugat ministerul, prin intermediul unui comunicat.
La rândul lui, președintele Volodimir Zelenski a spus, zilele trecute, la o reuniune a grupului G7, că la granița nordică a țării sale ar trebui trimise forțe de menținere a păcii ale ONU.
„Rusia încearcă să atragă direct Belarusul în acest război!”, a declarat pe un ton categoric liderul de la Kiev, comentând crearea alianței militare regionale dintre Minsk și Moscova.
Momeală pentru Kiev?
Atât observatori militari occidentali, cât și ucraineni relatează că există în momentul de față mult mai multă mișcare a echipamentelor militare pe căile ferate din Belarus.
De asemenea, videoclipuri apărute pe rețelele de socializare arată numeroase convoaie feroviare de tancuri și alte echipamente militare, care se deplasează prin țară. Însemnele unuia dintre convoaie erau din regiunea militară a Moscovei.
Analiștii consideră că este destul de probabil ca o mare parte din acest echipament să aparțină Rusiei și să fie recuperat din stocurile existente în Belarus, pentru a compensa pierderile suferite de forțele rusești în Ucraina, în special luna trecută.
Potrivit comandanților militari ucraineni, Belarus este deja important pentru poziționarea rachetelor rusești. Ucraina estimează că acolo există patru sisteme de rachete balistice și 12 sisteme sol-aer S-400, iar săptămâna trecută au sosit din nord câteva drone de fabricație iraniană.
Între timp, mai multe avioane de luptă rusești au început, de asemenea, să sosească în Belarus, conform Ministerului Apărării de la Minsk.
Concomitent, oficialii ucraineni estimează că, în prezent, există doar 1.000 de soldați ruși în Belarus. Creșterea numărului lor „ar crea însă o amenințare de ofensivă repetată în zona operațională nordică, în special asupra orașului Kiev”, susține Serghei Naiev, şeful operaţiunilor militare ale Ucrainei.
Konrad Muzyka, cunoscut analist independent în domeniul apărării stabilit în Polonia, a scris pe Twitter despre trei posibile scenarii ale redesfășurării armatei lui Putin în Belarus.
În primul dintre acestea, exercițiile militare comune ar fi concepute pentru a pregăti un atac asupra statelor NATO. În al doilea scenariu, manevrele ar avea ca scop atragerea și blocarea ulterioară a forțelor ucrainene de-a lungul graniței nordice, iar în al treilea ar fi vorba despre pregătiri pentru un asalt asupra Ucrainei.
Primul scenariu are cele mai mari șanse să nu se întâmple, iar ultimul ar fi extrem de nepopular în Belarus, unde nu există nici pe departe nivelul de animozitate față de ucraineni care a fost provocat și întreținut în Rusia.
În schimb, ar fi în interesul Moscovei ca ucrainenii să se teamă de perspectiva unui posibil atac la granița lor nordică, aflată în proximitatea Kievului, și să-și redirecționeze acolo o parte din unitățile care luptă acum cu rușii în estul și sudul țării.
Dictatorul nu vrea să lupte
Activitatea intensă de la frontiera cu Ucraina nu indică neapărat faptul că Belarus se pregătește să intre în luptă.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a declarat, de altfel, că SUA nu au observat semne care ar sugera că trupele belaruse „se pregătesc să intre sau vor intra” în conflict. „Orice trupe suplimentare, sub comanda Rusiei, constituie însă un lucru care trebuie să ne îngrijoreze, dar nu am ajuns încă acolo”, a afirmat el.
În pofida retoricii sale agresive, Lukașenko nu și-a angajat până acum forțele în „operațiunea militară specială a Rusiei”, iar majoritatea analiștilor consideră că, chiar dacă ar face acest lucru, nu ar avea prea multă importanță.
Konrad Muzyka, care a urmărit îndeaproape evoluția armatei din Belarus, crede că aceasta este „relativ slabă”. „Forțele armate belaruse sunt în mare parte o forță de mobilizare. Efectivul lor se situează la aproximativ 50-60% din forța necesară pe timp de pace”, scrie el, pe Twitter. Pentru a atinge puterea maximă, ar trebui să mobilizeze cel puțin 20.000 de oameni, este de părere Muzyka.
Acesta ar fi un semnal de alarmă, însă Lukașenko a repetat, săptămâna trecută, că Belarus nu intenționează să anunțe nicio mobilizare.
Spre deosebire de forțele rusești, armata din Belarus desfășoară rareori exerciții care depășesc nivelul unui batalionul. Cu toate acestea, anul acesta trupele Minskului au derulat exerciții militare la un nivel fără precedent.
„Aceasta este o altă demonstrație a pregătirii lor și o creștere artificială a nivelului de tensiune”, apreciază Serghei Naiev, citat de CNN.
Dintr-o altă perspectivă, spațiul de manevră al lui Lukașenko în privința unei eventuale intervenții militare directe a forțelor sale în Ucraina pare și mai limitat.
Protestele în masă care au izbucnit după realegerea sa, contestată vehement în 2020, l-au făcut pe dictatorul de la Minsk să devină tot mai dependent de Moscova. Pe măsură ce Kremlinul are nevoie mai mult ca niciodată de victorii pe câmpul de luptă, Lukașenko s-ar putea afla sub o presiune fără precedent pentru a intra în conflict.
Președintele belarus va dori să evite însă riscul ca trupele sale lipsite de experiență să fie distruse în Ucraina, de teamă să nu devină total vulnerabil la noi tulburări interne, ce l-ar putea înlătura de la putere în cazul în care forțele de securitate ale țării ar fi direcționate pe frontul ucrainean sau ar fi decimate acolo.
Rușii, la pământ
În pofida recentei mobilizări parțiale din Rusia și a manevrelor militare din Belarus, „Institutul pentru Studiul Războiului”, cu sediul în SUA, consideră că armata lui Putin este, în acest moment, incapabilă să formeze o altă falangă pentru a ataca Ucraina dinspre nord.
„Forțele rusești continuă să-și atrofieze propriile capacități de luptă, în timp ce se împotmolesc în încercările de a captura mici sate din Donbas, și pur și simplu nu au la dispoziție trupe mecanizate eficiente pentru a suplimenta o incursiune belarusă în nordul Ucrainei”, susține ISW.
