Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dmitri Medvedev se teme cel mai mult de înlocuirea dictaturilor din ţările arabe cu extremismul. El susţine că acei "fanatici" care se revoltă acum împotriva conducătorilor lor, care i-au guvernat zeci de ani, ar putea deturna scopul democratic declarat de protestatari, al revoluţiilor propagate ca unda de şoc, la începutul anului, din Tunisia spre ţările din Orientul Mijlociu şi nordul Africii. Deşi nu a numit explicit vreuna dintre ţările unde sunt în plină desfăşurare sau mocnesc revolte sângeroase, Medvedev s-a referit, cu siguranţă, cel puţin la Egipt, Tunisia, Libia, Yemen, Bahrain, Irak, Maroc şi Iordania – care stau pe butoiul cu pulbere. "Aceste ţări sunt dificile şi este posibil, mai degrabă, să urmeze vremuri grele, inclusiv să ajungă la putere fanaticii. Aceasta ar însemna decenii de foc şi răspândirea extremismului", a anticipat Medvedev într-un interviu televizat, cu ocazia unei reuniuni pe teme de securitate desfăşurată la Vladivostok.
Un sâmbure de adevăr este în privinţa regimului ce ar urma după "abolirea" acestor dictaturi. Teoretic, toate aceste ţări îşi doresc democraţie după modelul occidental, cu toate că mulţi dintre cetăţenii lor nici nu ştiu exact ce înseamnă democraţia. Astfel, reţeta Vestului va fi greu de aplicat ca atare, mai ales la început, imediat după ce vor ieşi din regimul totalitar, pentru că aceste ţări au un specific cultural şi social aparte, cu rădăcini milenare, pe care vor încerca să-l păstreze şi după "schimbare". Nici specialiştii în chestiunile lumii arabe nu creditează cu multe şanse aplicarea unei astfel de reţete în aceste ţări, ci doar unele dintre regulile de bază le democraţiei.
Anticipările lui Medvedev din care nu au lipsit nici referiri la zonele de extremism din Caucaz, care este o sursă de terorism ce a vizat în repetate rânduri Rusia (atentate sângeroase la Moscova şi în alte regiuni din ţară), vin în contrast cu atitudinea Uniunii Europene faţă de evenimentele sângeroase din ţerile arabe. UE a "deplâns violenţele" şi "represiunea" protestatarilor arabi favorabili instaurării unor regimuri democratice în ţările lor. Dar cu toată "solidaritatea" exprimată de occidentali pentru protestele arabe, s-au auzit voci care au criticat Vestul pentru atitudinea sa "încurajatoare" manifestată până acum faţă de regimurile totalitare. Liderul opoziţiei libiene, Guma El-Gamaty, afirmă că este "descurajant" şi "primejdios" să vezi ţări occidentale făcând afaceri cu Libia în ultimii ani, pentru că prin aceste atitudini au încurajat de fapt regimul lui Gaddafi. La rândul său, analistul libian specializat în problemele Orientului Mijlociu, profesorul Fawaz Gerges, a afirmat că Vestul i-a făcut curte colonelului Gaddafi, iar acum vrea să-i trimită un mesaj clar poporului libian că întreaga comunitate internaţională îi susţine protestul.
Franţa, care a fost aruncată în mijlocul unui scandal intern după izbucnirea revoltelor din Tunisia, când s-a aflat că şefa diplomaţiei franceze, Michele Alliot-Marie, îşi petrecuse Sărbătorile de Iarnă în Tunisia, s-a făcut vârful de lance în campania UE pentru impunerea de sancţiuni împotriva Libiei şi altor regimuri dictatoriale. Însă Marea Britanie pare să îi pună piedici, premierul David Cameron, declarând la televiziune marţi seară că "Marea Britanie nu are de ce să se ruşineze că le-a vândut armament liderilor arabi". Oricum, pe străzile din Libia, cel puţin, au fost văzute blindate fabricate de britanici, pe care Gaddafi le-a folosit împotriva manifestanţilor.
Revoltele scumpesc benzina
Românii trebuie să se aştepte la creşterea preţului pentru benzină şi motorină în perioada următoare din cauza tensiunilor din Libia, care au scumpit cotaţiile internaţionale ale barilului de ţiţei până la maximele ultimilor doi ani.
Petrom a anunţat deja, prin vocea directorului general Mariana Gheorghe, că va scumpi carburanţii în perioada următoare, din cauza situaţiei din nordul Africii şi Orientul Mijlociu. Cea mai recentă majorare efectuată de Petrom a fost în 16 februarie, când motorina s-a scumpit cu şapte bani pe litru. Crescătorii români de oi vor pierde 30-40 de milioane de euro dacă situaţia politică din Libia continuă să fie instabilă. România exportă anual un milion de miei în Libia la un preţ de 2-2,5 euro pe kilogramul viu.
Statele europene sunt cele mai expuse la criza din statul african. Libia produce zilnic 1,6 milioane de barili, din care peste 1,3 milioane de barili sunt exportaţi. Deocamdată, protestele au oprit 22% din producţia libiană, respectiv circa 350.000 de barili, conform Financial Times. În Italia ajunge 32% din exportul zilnic de ţiţei libian. Urmează Germania – 14%, China şi Franţa, cu câte 10%, Spania – 9%. De asemenea, Italia îşi aduce din Libia şi 10% din gazele naturale. Cea mai lovită companie este producătorul italian Eni, iar grupul spaniol Repsol produce şi el 3,8% din operaţiunile sale globale.
Italia este în particular legată ombilical de Libia, fiind cel mai mare partener comercial pentru statul african. De asemenea, Libia a investit numeroşi petrodolari în economia italiană. Libia deţine 7,2% din Unicredit. Alţi 2% mai sunt deţinuţi la grupul aeronautic şi de apărare Finmeccanica SpA, ca şi 7,5% din clubul de fotbal Juventus Torino, şi 0,5% din Eni. (Daniel Ionaşcu)
