Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce a suferit o înfrângere zdrobitoare în referendumul prin care a încercat să modifice Constituția, Matteo Renzi a demisionat, duminică seară, din funcția de prim-ministru al Italiei. Împotriva propunerilor sale de a crește puterea guvernului în detrimentul Senatului s-au pronunțat 60% dintre cei prezenți la vot, în timp ce numai 40 de procente din electorat a fost de acord cu inițiativele legislative ale premierului.
Invocând crizele politice nesfârșite care au măcinat Italia în ultimele decenii, premierul de centru-stânga ceruse prin referendum o reformă a sistemului politic, care să sporească puterile executivului central în raportul său cu cele 20 de regiuni ale țării, pe probleme precum mediul, transportul și energia. Reforma viza reducerea numărului de parlamentari, retragerea funcției legislative a Senatului și transformarea acestuia în cameră parlamentară reprezentând regiunile, concomitent cu sporirea prerogativelor Camerei Deputaților în hotărâri privind legislația națională. Printre propuneri mai figurau dizolvarea provinciilor, subdiviziuni ale regiunilor italiene, și desființarea Consiliului Național pentru Afaceri Economice și Muncă. „Îmi asum înfrângerea. Cine luptă pentru o idee nu poate însă pierde. Nu a pierdut grupul care a susținut ideile mele, am pierdut eu. Îi îmbrățișez pe toți cei care m-au sprijinit. Nu am reușit să vă aduc victoria. Am făcut tot ce se putea face. (...) Eu cred în democrație. Cred în Italia. Am propus simplificarea sistemului parlamentar. Aceasta a fost reforma propusă la referendum. Nu am fost convingător. Experiența mea de șef al guvernului se încheie aici", a declarat Matteo Renzi, într-un discurs transmis în direct de postul tv SkyTG24, duminică, la capătul scrutinului la care au participat aproape 70 la sută dintre italienii cu drept de vot. Grupați în tabără „Nu”, adversarii lui Renzi, între care și membri ai propriului partid, au susținut că reformele propuse de șeful executivului de la Roma ar oferi premierului prea multă putere. Cu un discurs populist și antieuropean, „Mișcarea 5 Stele” (M5S) a condus campania „Nu” în acest referendum, punând accentul pe necesitatea respingerii centralizării politice. M5S a exploatat eficient declinul de popularitate al premierului, anii de stagnare economică și problemele provocate de zecile de mii de imigranți africani care au invadat Italia. La scurt timp după anunțarea rezultatului, liderul M5S, Beppe Grillo, a declarat că partidul său este gata să guverneze Italia și a cerut convocarea alegerilor anticipate, „în câteva săptămâni”. Pentru a preveni o victorie a M5S, dată câștigătoare în sondaje în eventualitatea organizării de alegeri, forțele politice italiene majoritare în parlament refuză însă un asemenea scenariu. În momentul de față, instalarea unui guvern tehnocrat condus de un premier numit de președintele italian, Sergio Mattarella, pare varianta cea mai probabilă. Noul executiv ar putea rămâne la putere până la sfârșitul actualei legislaturi, în februarie 2018.
Anxietate UE, bucurie sinceră pentru Marine Le Pen
Fără îndoială, liderii de la Bruxelles au așteptat cu anxietate rezultatul referendumului din Italia, în condițiile în care Matteo Renzi rămăsese singurul premier european care avea o viziune asupra viitorului Uniunii Europene și venise cu propuneri concrete în acest sens. Din această perspectivă, rezultatul votului reprezintă o lovitură pentru UE, deși nu se pune problema unei ieșiri a Italiei din blocul comunitar, după modelul Marii Britanii. Atât „Mișcarea 5 Stele”, cât și „Liga Nordului”, cealaltă formațiune italiană antiimigrație se opun zonei euro, însă nu pun în discuție calitatea de membru al UE. În prezent, Italia este cea de-a treia putere economică din zona euro, iar o eventuală instabilitate financiară a țării ar afecta întregul bloc comunitar. În încercarea de a minimaliza efectul scrutinului, Comisarul european pentru Economie, Pierre Moscovici, a declarat că referendumul reprezintă pentru italieni doar o chestiune internă și nu este un vot contra UE. De cealaltă parte, extremista franceză Marine Le Pen a jubilat. „Italienii au respins UE și pe Renzi”, a spus ea.
„Am vrut să tai scaune, dar nu am reușit. Scaunul care cade este cel al meu (…) Nu am fost convingător. Experiența mea de șef al guvernului se oprește aici". Matteo Renzi
Citește pe Antena3.ro
