Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mexic a fost nevoit să legalizeze, de principiu, grupurile tot mai numeroase de "auto-apărare " ale țării, formate din civili care luptă cu arma în mână împotriva cartelurilor de droguri. Cu ajutorul lor, forțele de securitate mexicane au capturat unul dintre cei patru lideri de top ai cartelului "Cavalerii Templieri". Corpul de Apărare Rurală mexican, dar şi forţele guvernamentale erau în luptă deschisa cu Cavalerii Templieri de cel puţin an.
Astfel, Guvernul mexican a declarat ca a ajuns la un acord cu liderii Corpului de Apărare Rurală pentru includerea facţiunilor acestora în unități sau entităţi cvasi-militare unite sub numele mai sus menţionat. Numărul fermierilor care alcătuiesc aceste unităţi depăşeşte 20.000 de oameni. Potrivit reprezentanţilor răzvrătiţilor, grupul va ajuta administrația președintelui Enrique Pena Nieto să rezolve o situație jenantă împotriva terorii și șantajului instalate de traficanţi, mai ales după ce poliția și trupele speciale ale armatei nu au reușit să oprească abuzurile.
Însă, Corpul de Apărare Rurală trebuie să îndeplinească câteva condiţii. Liderii vor trebui să prezinte o listă a membrilor lor către Departamentul Apărării mexican, iar armata va supraveghea activitatea grupurilor, o măsură pe care guvernul a numit-o "temporară". Fermierilor li se va permite să-şi păstreze armele, atâta timp cât le înregistrează legal. Mai mult, armata mexicană va oferi grupurilor "toate mijloacele necesare pentru comunicații, operații și mișcare", în conformitate cu acordul de susţinere anunţat. De asemenea, cei care se califică, vor putea să se alăture forțelor de poliție locală. "Mulţi dintre noi nu vrem să intrăm în poliție... nu e o idee bună să ne îmbrăcăm în pliţişti, însă, dacă asta e o problemă sau dacă situaţia o cere, cu siguranţă ne vom pune de acord să purtăm o uniformă", a declarat unul dintre liderii fermierilor.
Deşi autorităţile au făcut un compromis cu fermierii răzvrătiţi, Biserica romano-Catolică nu priveşte cu ochi buni decizia Guvernului. "În timp ce Corpul de Apărare Rurală ar putea fi pe cale de ieșire, nu ar trebui să fie lăsaţi de capul lor, acţiunile să nu se transforme în ceea ce am numi o vânătoare de vrăjitoare, cu un rezultat sângeros. Violenţa nu este o soluţie, ar trebui să existe o reconciliere", potrivit lui Rev Javier Cortes, reprezentnatul preoților din Dieceza romano-Catolică de APATZINGAN, care au denunțat şi ei public abuzurile Cavalerilor Templieri.
Cartelul "Cavalerii Templieri" a condus multe zone ale ţării cu un pumn de fier, extorcând întreprinderi, agricultori și muncitori, însă grupurile rurale au câștigat tot mai mult teren împotriva cartelului. Poliția federală și trupele armatei au fost expediate pentru a aduce pacea în regiunile cu probleme, însă fără prea mult succes. Asta până când populaţia a început să se implice.
Ramon Contreras , un activist în mișcarii revoluţionare din orașul La Ruana, a fost printre primii care s-au ridica împotriva Cavalerilor Templieri. Bărbatul a declarat că arestarea, care a declanşat recunoaşterea oficială a Corpului de Apărare Rurală, " înseamnă mult " pentru fermieri, dar a adăugat că nu se va odihni până când toţi capii grupărilor de traficanţi vor fi arestați. În opinia sa, acesta este doar începutul.
Contreras a fost cel care a susţinut de la început că omul care a fondat cartelul cunoscut sub numele de La Familia Michoacana , Nazario Moreno, alias " El Chayo", este încă în viață, în ciuda declarației Guvernului mexican în 2010, că ar fi fost ucis într-un schimb de focuri cu forțele federale. "Este încă în viață, nu pot să ofer dovezi solide că este încă în viață, dar din informaţiile noastre asta rezultă şi îl vom prinde, chiar dacă Guvernul are altă informaţie", a spus Contreras .
Mexicul se confruntă încă din 2006 cu o serie interminabilă de violenţe sângeroase, declanşate de principalele carteluri de droguri din ţară. Violenţele, declanşate de rivalitatea dintre carteluri, purtau ca semnătură decapitarea victimelor şi răspândirea ororilor în oraşe şi, în multe cazuri, depozitarea cadavrelor pe treptele instituţiilor guvernamentale, ca o sfidare a autorităţii statului.
Fostul preşedinte al Mexicului, Felipe Calderon, dar şi actualul şef al statului Enrique Pena Nieto, au folosit toate structurile de intervenţie pentru preluarea controlului în zonele dominate de traficanţi, Calderon ordonând chiar şi intervenţia armatei în unele cazuri, fără prea mult succes, însă. Astfel, populaţia a luat problema în propriile mâini, fermierii, muncitorii dar şi foşti militari, poliţişti sau agenţi de pază formând grupuri de rezistenţă în oraşe sau sate, aplicând membrilor cartelurilor aceeaşi monedă, decapitarea. "Au vrut să bage groaza în noi şi în copiii noştri, nu vom avea odihnă până ce aceşti nenorociţi vor dispărea din ţara noastră", a declarat Misael Gonzalez, unul dintre liderii revoluţionarilor din Coalcoman. Numărul de victime rezultate din violenţele ultimilor şapte ani se ridică la aproape 100.000.
Citește pe Antena3.ro
