Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a lansat un apel Statelor Unite ale Americii să reia 'un dialog serios' cu Rusia în problema armelor nucleare şi a avertizat împotriva 'tendinţelor distructive periculoase' din politica mondială, într-un articol publicat miercuri în ziarul 'Vedomosti', citat de EFE.
După ce a constat ruptura în comunicarea dintre Moscova şi Washington, fostul lider sovietic se adresează în special reprezentanţilor Congresului SUA, îndemnându-i să lase disputele de partid deoparte pentru a facilita un 'dialog serios' între cele două state.
'Sunt convins că Rusia este pregătită pentru dialog', a subliniat Gorbaciov, care şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu suspendarea - mai întâi de către SUA şi apoi de către Rusia - a Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), pe care el l-a semnat în 1987 cu preşedintele american, Ronald Reagan, adăugând că vede în aceasta încă 'o demonstraţie a tendinţelor periculoase distructive în politica mondială'.
Gorbaciov consideră că, în spatele deciziei Washingtonului de a părăsi INF, se află 'dorinţa SUA de a se elibera de toate restricţiile din domeniul armamentului şi de a obţine supremaţia militară absolută'.
După ce menţionează că în lumea de astăzi acest obiectiv nu poate fi atins, fostul lider sovietic octogenar spune că 'rezultatul curentului actual distructiv va fi total diferit: destabilizarea situaţiei strategice, o nouă cursă a înarmărilor şi imprevizibilitatea politicii mondiale'.
'Este necesară o schimbare majoră în mentalitatea politicienilor. Mentalitatea militaristă a condus la militarizarea comportamentului statelor, la campaniile militare din Iugoslavia, Irak, Libia şi alte ţări, ale căror consecinţe vor fi resimţite o lungă perioadă de timp', scrie Mihail Gorbaciov, insistând că 'cheia soluţionării problemelor de securitate nu stă în arme, ci în sfera politică'.
Tratatul INF, încheiat în 1987, interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km şi a pus capăt crizei rachetelor declanşate în 1980 prin desfăşurarea de rachete sovietice SS-20 cu focoase nucleare ce ţinteau capitale occidentale. Washingtonul reproşează Moscovei dezvoltarea unei noi rachete Novator 9M729, capabilă să transporte încărcătură nucleară, în schimb Rusia denunţă instalarea componentelor antirachetă americane în Europa.
Citește pe Antena3.ro
