Minoritatea tătară doreşte autonomie în cadrul Crimeii

Tătarii din Crimeea au votat sâmbătă în favoarea autonomiei pe teritoriul lor istoric după anexarea acestuia de către Rusia, dar au rămas divizaţi cu privire la modul de a relaţiona cu noile autorităţi ruse, relatează AFP.

Reprezentanţi ai tătarilor din toată Crimeea s-au reunit în oraşul Bahcisarai pentru un "Kurultay" (congres), cu scopul de a decide soarta acestei comunităţi musulmane de circa 300.000 de persoane.

"Vine un moment în viaţa fiecăruia când trebuie să facă o alegere care îi va hotărî viitorul", a declarat liderul tătarilor, Refat Ciubarov.

Tătarii din Crimeea, care reprezintă aproximativ 12% din populaţia peninsulei, au boicotat masiv referendumul din 16 martie care a dus la alipirea Crimeii la Rusia.

Potrivit lui Refat Ciubarov, dacă ruşii din Crimeea au avut posibilitatea să-şi decidă viitorul, asta înseamnă că şi "tătarii din Crimeea au acest drept".

Tătarii nu au încredere în Moscova de când Iosif Stalin a ordonat deportarea lor în masă din Crimeea spre Asia Centrală la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Ei nu au fost autorizaţi să se întoarcă pe teritoriul lor istoric decât spre sfârşitul anilor 1980.

După dezbateri care au durat ore, reprezentanţii lor au votat pentru "lansarea procedurilor legale şi politice pentru autonomie etnică şi teritorială a poporului tătar al Crimeii pe teritoriul său istoric, Crimeea".

Modul în care ei intenţionează să ajungă la aceasta nu a fost explicat clar şi nici dacă vor sau nu o entitate autonomă în cadrul Ucrainei sau Rusiei.

"Acest pământ este Crimeea, patria tătarilor din Crimeea", a afirmat marele muftiu Ravil Gainutdin, lider religios, în aplauzele a peste 200 de persoane care asistau la congres.

Reprezentanţi ai tătarilor din Rusia erau de asemenea prezenţi, ceea ce a creat divizări în atitudinea de adoptat faţă de noile autorităţi.

"Noi nu am respins Rusia. Rusia ne-a respins", a afirmat Aişe Seitmuratova, care a petrecut mulţi ani în gulagurile sovietice, iar apoi în exil.

Djalil Ibrahimov, alt participant, a protestat vehement în momentul în care reprezentantul tătarilor din Rusia a luat cuvântul. "Eu vreau o autonomie în cadrul Ucrainei, nu al Rusiei", a spus el. "Nu vrem să ne întoarcem în URSS".

Alţii au propus o abordare mai pragmatică a noilor autorităţi, cu scopul de a rezolva problemele zi cu zi fără a deveni nişte paria pe propriul lor pământ.

"O naţiune întreagă nu poate deveni disidentă", a asigurat Lenur Isliamov, om de afaceri şi proprietar al televiziunii tătare ATR.

"Există Rusia de o parte, Ucraina de alta, Uniunea Europeană, SUA şi toate celelalte. Ceea ce ne interesează este pur şi simplu să avem garanţii puternice pentru securitatea noastră şi dezvoltarea poporului tătar al Crimeii", a declarat Ali Kamzin, responsabil al relaţiilor externe ale Mejlis, adunarea tătarilor din Crimeea.