Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Moody’s a tăiat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, adică în zona cu risc ridicat, frecvent numită „junk”. Și mai grav: agenția a pus ratingul sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, invocând riscul crescut de neplată.
În comunicatul Moody’s, cheia e asta: lichiditatea. Agenția spune că informațiile despre poziția de cash a orașului ridică semne de întrebare privind capacitatea de a-și plăti toate obligațiile. Pe scurt: nu e vorba doar de politică, ci de bani disponibili acum, ca să acoperi plăți scadente.
Moody’s mai indică:
- incertitudine privind transferurile obișnuite (când vin și dacă vin banii de la centru);
- lichiditate foarte slabă pentru a acoperi „golurile” de cash;
- tensiuni cu guvernul central care pot agrava situația.
Retrogradarea vine într-un moment sensibil: Ungaria se pregătește de alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA ar conduce în sondaje independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare Orban.
Primarul Budapestei, Gergely Karacsony (ecologist, critic vocal al lui Orban), avertizează de mai mult timp că orașul riscă insolvența. El acuză guvernul că:
- a crescut semnificativ taxele/leviurile pentru capitală;
- a reținut fonduri promise;
- „stoarce” financiar marile municipalități ca să le împiedice să devină modele alternative de guvernare.
De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că problemele vin din „cheltuieli iresponsabile” ale primarului.
Un element exploziv: Budapesta trebuie să plătească așa-numitele contribuții de solidaritate către guvernul central. Acestea ar fi crescut de aproape nouă ori din 2019 (de când Karacsony e primar) și au ajuns anul acesta la circa o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a deschis mai multe procese, susținând că taxa ar fi neconstituțională, în timp ce guvernul o justifică prin redistribuirea banilor către localități mai sărace.
Ca să fie și mai tensionat, parlamentul Ungariei a adoptat recent o lege care ar putea forța Budapesta să se împrumute în condiții neclare și ar face primarul penal responsabil pentru eventuale încălcări.
Bucureștiul nu are același caz în față, dar lecția e utilă: când o capitală intră în conflict prelungit cu guvernul central și ajunge să depindă de transferuri impredictibile, costul banilor poate exploda. Ratingul (sau percepția de risc) influențează direct:
dobânzile la împrumuturi pentru investiții (metrou ușor, termoficare, pasaje, tramvaie etc.);
încrederea furnizorilor și a pieței (contracte, plăți, termene);
capacitatea de a trece peste luni „grele” fără să tai din servicii.
Iar în București, unde orice blocaj financiar se simte rapid în zone sensibile (transport public, termoficare, reparații majore), un semnal de tipul „lichiditate slabă + transferuri nesigure” e fix genul de combinație care poate produce crize în lanț.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
