x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Consecințele rebeliunii lui Prigojin

Consecințele rebeliunii lui Prigojin

de Şerban Mihăilă    |    25 Iun 2023   •   18:56
Consecințele rebeliunii lui Prigojin
Sursa foto: Hepta

Timp de o zi și jumătate, Rusia s-a confruntat cu amenințarea foarte reală a unei insurecții armate sau a unei lovituri de stat, așa cum a mai fost caracterizată rebeliunea grupării paramilitare Wagner de către serviciile de securitate de la Moscova. Președintele Putin, a cărui autoritate a fost serios șifonată de ultimele evenimente, a promis inițial să-i pedepsească pe mercenarii din Wagner care mărșăluiau spre capitală, ocupând orașe, înainte ca un acord brusc, mediat aparent de Belarus, să dezamorseze criza la fel de repede cum a apărut. Situația rămâne însă incertă, experții avertizând că este puțin probabil ca unda de șoc a acestei revolte unice să dispară atât de repede, fără consecințe pe termen lung.

După ce a evitat în ultimul moment o confruntare militară directă cu mercenarii din Wagner, Vladimir Putin trebuie să gestioneze acum o situație extrem de delicată, creată de cea mai serioasă provocare la adresa autorității sale de când a venit la putere, în 2000, la capătul unor evenimente amețitoare, urmărite cu sufletul la gură de întreaga lume și aclamate îndelung în Ucraina.

De cealaltă parte, Evgheni Prigojin, imprevizibilul lider al grupării Wagner, a fost trimis în Belarus, dar s-ar putea ca acesta să-și fi plasat pe spate o mare țintă, după ce a sfidat pe față autoritatea șefului său de la Kremlin, subminându-i acestuia poziția. 

Înțelegerea care a oprit războiul civil

Duminică la prânz, nu era clar unde se afla liderul grupării paramilitare, care promisese cu o zi înainte să „elibereze poporul rus” prin trimiterea trupelor sale către Moscova, înainte de a renunța, în cele din urmă, la intențiile lui, pentru a evita vărsarea de „sânge rusesc”.

Prigojin fusese de acord, sâmbătă, să părăsească Rusia și să plece în Belarus, într-o înțelegere intermediată aparent de președintele belarus, Alexander Lukașenko.

Înțelegerea a inclus retragerea trupelor lui Prigojin și oprirea marșului lor spre capitală, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Acuzațiile penale împotriva liderului Wagner vor fi retrase, iar mercenarii săi nu se vor confrunta cu nicio acțiune în justiție pentru rolul lor în insurecție și vor semna în schimb contracte cu Ministerul rus al Apărării - mișcare pe care Prigojin o respinsese anterior, calificând-o drept o încercare de a plasa gruparea paramilitară sub conducerea „incompetenților” comandanți de la Moscova. 

„Nimeni nu îi va persecuta pe luptători, având în vedere meritele lor pe frontul ucrainean”, a dat asigurări Peskov.

Evenimente incredibile

Trupele Wagner anunțaseră anterior că au capturat, până sâmbătă, instalații militare cheie în două orașe rusești. Insurgenții paramilitari se apropiaseră sâmbătă la 200 km de capitală, după ce ocupaseră în cursul dimineţii cartierul general al armatei ruse din Rostov, un centru important al operaţiunilor din Ucraina.

După ce au fost ovaţionaţi de zeci de locuitori care au strigat „Wagner, Wagner!”, luptătorii, împreună cu liderul lor, aflat în fruntea convoiului, au părăsit în cele din urmă scena, a anunțat, peste noapte, guvernatorul regiunii. „Coloana grupării Wagner a părăsit Rostov şi s-a îndreptat spre taberele sale”, a precizat Vassili Golubev, pe Telegram.
 

Criza din Rusia a izbucnit vineri, atunci când Prigojin a acuzat armata rusă că a atacat o tabără Wagner și i-a ucis oamenii. El a promis că va riposta prin forță.

Prigojin și-a condus apoi trupele în Rostov și a anunțat că a preluat controlul asupra unor facilități militare-cheie din regiunea Voronej, unde a avut loc o aparentă ciocnire între unitățile Wagner și forțele rusești.

Prigojin a susținut apoi că nu a fost vorba despre o lovitură de stat, ci despre un „marș al Justiției”. Acest lucru nu a reușit să liniștească Moscova, unde un oficial de rang înalt din domeniul securității a numit acțiunile lui Prigojin o „lovitură de stat înscenată”. 

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a negat că ar fi atacat trupele Wagner, iar forțele de securitate internă ale Rusiei au deschis un dosar penal împotriva lui Prigojin.

A urmat o alocuțiune virulentă din partea lui Putin. Într-un discurs care a fost difuzat în întreaga Rusie, sâmbătă dimineața, un Putin vizibil furios a promis că îi va pedepsi pe cei care „se află pe calea trădării”.

„Trădarea” Wagner a fost „o înjunghiere în spatele țării și poporului nostru”, a spus el, comparând acțiunile grupului paramilitar cu Revoluția rusă din 1917, care l-a răsturnat pe țarul Nicolae al II-lea în mijlocul Primului Război Mondial.

El a evocat spectrul unui „război civil”, în timp ce Kremlinul avertiza statele occidentale asupra oricărei încercări de a „profita de situaţia internă din Rusia pentru a-şi atinge obiectivele rusofobe”. Rebeliunea Wagner nu va afecta „în niciun fel” ofensiva rusă în Ucraina, mai declara Peskov.

Toate semnele indicau o iminentă confruntare armată între mercenari și trupele rusești în capitală, în timp ce zvonurile și incertitudinea asupra situației planau din toate direcțiile.

Apoi, aproape la fel de brusc cum a început, revolta de scurtă durată s-a stins, acordul cu Belarus părând să pună capăt crizei, cel puțin pentru moment.

Ce urmează pentru Prigojin și Wagner

„Institutul pentru Studiul Războiului” (ISW) comentează că, foarte probabil, Prigojin a văzut termenul-limită dat de Ministerul Apărării - ce prevede ca, de la 1 iulie, toate forțele armate neregulate, inclusiv Grupul Wagner, să semneze contracte cu guvernul rus - ca pe o „amenințare existențială pentru supraviețuirea sa politică și, probabil, personală”.

Astfel, el a pariat „pe singura carte pentru a păstra Grupul Wagner ca forță independentă”, hotărând să se îndrepte împotriva Ministerului Apărării, așteptându-se la dezertări în armata rusă, dar supraestimându-și propriile capacități, scrie ISW.

Viteza și coordonarea mișcărilor Wagner arată că „aproape sigur” Prigojin și-a planificat din timp eforturile. De altfel, potrivit mass-media americane, serviciile de informații din SUA au suspectat de aproape două săptămâni că el plănuia această „răfuială” cu Moscova.

Acum, după sfârșitul rebeliunii, multe lucruri rămân neclare, cum ar fi ce anume se va întâmpla cu rolul lui Prigojin în cadrul Wagner și al războiului din Ucraina și dacă toți luptătorii săi vor fi înglobați în armata rusă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că nu poate ști ce poziție va adopta Prigojin în Belarus. Șeful Wagner însuși a oferit puține detalii despre acordul său, prin care a oprit înaintarea spre Moscova.

Grupul Wagner este „o companie de luptă independentă”, cu condiții diferite față de armata rusă, remarcă maiorul american în rezervă Mike Lyons, citat de CNN. Spre exemplu, luptătorii Wagner sunt mult mai bine hrăniți decât militarii din trupele regulate, ceea ce înseamnă că o asimilare completă ar fi dificilă.

„Poate că unii se vor desprinde”, susține Lyons. „Acei oameni sunt loiali omului, Prigojin, nu țării, nu misiunii. Cred că avem mult mai multe întrebări la care nu avem răspuns în acest moment”, mai spune el. 

Pericolul nu a trecut nici pentru șeful Wagner, afirmă experții. „Putin nu iartă trădătorii. Chiar dacă Putin spune: «Prigojin, du-te în Belarus», el este tot un trădător și cred că Putin nu va ierta niciodată acest lucru”, este de părere Jill Dougherty, fost șef al biroului de la Moscova al CNN și un expert recunoscut în materie de Rusia.

Este posibil să îl vedem pe Prigojin „ucis în Belarus”, mai spune Dougherty, însă asta este o dilemă dificilă pentru Kremlin, deoarece atât timp cât Prigojin „are un anumit tip de sprijin, el este o amenințare, indiferent unde se află”.

„Trebuie să existe consecințe. În caz contrar, mesajul este că o forţă militară poate contesta în mod deschis statul, iar ceilalți trebuie să înţeleagă că statul rus are un monopol asupra violenţei în interiorul ţării”, a scris, pe Twitter, Samuel Bendett, cercetător la „Centrul pentru Analize Navale”, citat de AFP.

„Putin şi serviciile de securitate vor încerca probabil să slăbească Wagner sau să-l înlăture pe Prigojin”, a postat pe Twitter și Rob Lee, membru al „Institutului de Cercetare a Politicii Externe” din SUA. Potrivit acestuia, „cele mai importante efecte vor fi resimţite în Orientul Mijlociu şi Africa, unde Wagner este foarte prezentă”.

În schimb, oficialii ucraineni susțin că criza generată de Wagner nu a dus deocamdată la schimbări serioase pe linia frontului, scrie „Financial Times” (FT), citat de serviciul rusesc al BBC.

În același timp, situația actuală oferă însă o oportunitate de a exploata moralul scăzut al forțelor rusești și luptele din interiorul sistemului, profitând de haosul de la Moscova.

„Cu siguranță vom profita la maximum de această oportunitate!”, a declarat pentru FT Andriy Cherniak, un purtător de cuvânt al Direcției de informații militare din Ucraina. „O vom folosi în avantajul nostru în sfera politică, în sfera informațională, în sfera militară”, a adăugat el.

Ce consecințe înfruntă Putin 

În opinia consilierului prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, „Prigojin l-a umilit pe Putin și statul rus şi a arătat că nu mai există monopol asupra violenţei”.

Într-adevăr, mai mulți experți politici sunt de părere că, deși președintele rus a supraviețuit evenimentului, acum el pare mult mai slab - nu doar în fața lumii și a dușmanilor săi, ci și în fața propriului popor și a armatei lui. Acest lucru ar putea reprezenta un risc, dacă există sceptici sau rivali în interiorul Kremlinului, care văd o oportunitate de a submina poziția lui Putin.

„Dacă aș fi în locul lui Putin, aș fi îngrijorat de acei oameni de pe străzile din Rostov, care îi aclamă pe cei din Wagner, atunci când aceștia pleacă”, remarcă Jill  Dougherty.

O înregistrare video, geolocalizată și verificată de CNN, a arătat mulțimea aclamând, în timp ce vehiculul lui Prigojin pleacă din Rostov pe Don. Vehiculul s-a oprit atunci când un individ s-a apropiat și i-a strâns mâna lui Prigojin.

„De ce rușii obișnuiți de pe stradă aclamă oameni care tocmai au încercat să dea o lovitură de stat?”, se întreabă Dougherty. „Asta înseamnă că poate că îi susțin sau că îi plac. Orice ar fi, este o veste foarte proastă pentru Putin!”, constată ea.

Steve Hall, fost șef al operațiunilor CIA în Rusia, a declarat că până și observatorii experimentați ai Rusiei au fost luați prin surprindere de evenimentele recente.

„Toată lumea se scarpină în cap!”, a spus el pentru CNN. „Singurul sens pe care îl pot atribui unei zile precum cea de astăzi este că avem doi bărbați care s-au aflat în situații nesustenabile și au trebuit să găsească o cale de ieșire”.

Hall a afirmat că Prigojin ar fi putut simți că s-a înhămat la ceva ce îl depășește, în timp ce coloana sa de trupe mărșăluia spre Moscova. În același timp însă, Putin s-a confruntat cu perspectiva foarte reală de a trebui să învingă aproximativ 25.000 de mercenari din Wagner.

Exilul lui Prigojin în Belarus a fost astfel o mișcare de salvare a aparențelor pentru ambele părți.

Hall susține însă că Putin iese în cele din urmă mult mai rău și mai slăbit după această rebeliune. 

„Putin ar fi trebuit să prevadă asta cu câteva luni în urmă. Vom vedea cum se va termina totul. Nu cred că povestea s-a sfârșit încă”, a mai spus Hall.

Și analiștii de la ISW susțin că „soluția pe termen scurt” a unui aparent armistițiu cu Grupul Wagner va afecta probabil „în mod substanțial” administrația Putin și eforturile sale de război, deoarece Kremlinul a demonstrat slăbiciuni în materie de securitate și „incapacitatea” de a anticipa amenințările interne.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹



 

×