x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Moţiune de cenzură la adresa preşedintelui Comisiei Europene. Iniţiatorii sunt eurofobi din Parlamentul European

Moţiune de cenzură la adresa preşedintelui Comisiei Europene. Iniţiatorii sunt eurofobi din Parlamentul European

de Marina Constantinoiu    |    19 Noi 2014   •   16:52
Moţiune de cenzură la adresa preşedintelui Comisiei Europene. Iniţiatorii sunt eurofobi din Parlamentul European
Sursa foto: Francois WALSCHAERTS/Parlamentul European

La administraţia Parlamentului European a sosit marţi o moţiune de cenzură la adresa întregii Comisii Juncker, reunind 77 de semnatari, relatează Le Monde.
Printre semnatari sunt în special reprezentanţi ai partidelor eurofobe, în frunte cu britanicul Nigel Farage şi ai delegaţiei Frotului Naţional de la Strasbourg, scrie sursa citată.
Moţiunea de cenzură a aleşilor eurofobi din PE împotriva preşedintelui Jean-Claude Juncker va fi depusă la vot săptămâna viitoare, după dezvăluirile privind scandalul LuxLeaks. Moţiunea prezentată de grupul eurofob EFDD (Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe), prezidat de liderul UKIP, britanicul Nigel Farrage, a obţinut cele 76 de semnături necesare pentru o astfel de iniţiativă. Majorităţii membrilor EFDD (44 din totalul de 48 de membri) li s-au alăturat deputaţi ai Frontului Naţional din Franţa, condus de Marine Le Pen, şi alţi aleşi eurofobi, a precizat Parlamentul European.

Nu are şanse
Cu toate acestea, moţiunea nu are nicio şansă să fie adoptată, eurofobii dispunând de o sută de fotolii din totalul de 751 în Parlamentul European. Conform regulamentului PE, moţiunea de cenzură se adoptă cu o majoritate de două treimi din totalul voturilor exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul. Însă “votul va fi un exerciţiu de autopromovare” pentru iniţiatorii săi, potrivit unei surse parlamentare.
Şi stânga radicală a încercat să depună o moţiune de cenzură împotriva lui Jean-Claude Juncker, însă nu a reuşit să adune cele 76 de semnături necesare după ce le-a refuzat pe cele ale eurofobilor şi ale extremei drepte.
Aleşii eurofobii doresc să-l sancţioneze pe Juncker după dezvăluirile cu privire la amplul sistem de evaziune fiscală din ţara sa pe când acesta deţinea funcţia de premier.
“Scandalul 'LuxLeaks' demonstrează că Jean-Claude Juncker şi-a consacrat cariera politică pentru a-şi îmbogăţi ţara pe spatele partenerilor săi europeni, în pofida Uniunii şi a spiritului comunitar pe care vrea să le reprezinte”, a acuzat eurodeputatul italian Marco Zanni, liderul aleşilor Mişcării 5 Stele a lui Beppe Grillo, membri ai EFDD.

Anchetă în 40 de media internaţionale
Săptămâna trecută, o anchetă publicată de 40 de media internaţionale a dezvăluit că între 2002 şi 2010 Luxemburgul a adoptat acorduri fiscale cu 340 de multinaţionale, printre care Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon sau AIG, pentru a plăti taxe mai mici, privând statele europene de miliarde de euro reprezentând încasări fiscale. În replică, Jean-Claude Juncker, care a fost premier al Luxemburgului între 1995 şi 2013, a spus că tot ce s-a făcut în Luxemburg a fost conform cu regulile naţionale şi internaţionale, recunoscând totuşi că aceste acorduri au eludat "justiţia fiscală" şi "normele etice şi morale". Aceste dezvăluiri au apărut la doar câteva zile după începerea mandatului lui Jean-Claude Juncker, fost premier şi ministru de finanţe al Marelui Ducat.
Juncker a făcut apel, la Brisbane, în cadrul summitului G20, la combaterea evaziunii fiscale, apărându-şi poziţia după dezvăluirile privind optimizarea fiscală în perioada în care era premier al Luxemburgului, relatează AFP.
Întrebat de un ziarist cum intenţionează să restabilească încrederea în capacitatea sa de a conduce Comisia Europeană dată fiind importanţa pe care a căpătat-o tema evaziunii fiscale, Juncker a răspuns laconic: "Am decis în Europa să luptăm împotriva evaziunii fiscale. Este unul dintre principalele puncte pe care le-am ridicat în faţa Parlamentului European înainte de a fi ales preşedinte al Comisiei Europene".

×