Moţiunea de cenzură împotriva preşedintelui Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a fost respinsă joi, aşa cum era de aşteptat, de către Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg.
Parlamentul European se confruntă, astfel, pentru prima oară, cu forţa distructivă a eurofobilor care au ajuns europarlamentari în mai anul acesta. Ei au impus, luni, 24 noiembrie, timp de aproape o oră, o dezbatere asupra unei moţiuni de cenzură depuse în comun de membrii grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe (EFDD) al lui Nigel Farage şi de eurodeputaţii frontişti şi aliaţii lor, conduşi de Marine Le Pen, comentează Le Monde. "Nu mă mai insultaţi!", a exclamat luni în faţa Parlamentului European preşedintele Comisiei Jean-Claude Juncker.
Juncker "a permis multinaţionalelor să bage miliarde în buzunare" prin sistemul de evaziune fiscală în vigoare în Luxemburg, unde el a fost prim-ministru din 1995 până în 2013, a acuzat italianul Marco Zanni, de la "Mişcarea 5 Stele". "Sunteţi pătat şi atât timp cât sunteţi în acest post, aceasta se va răspândi în întreaga Comisie", a acuzat la rândul său britanicul Steven Woolfe. "Nicio persoană cu bun simţ nu poate să creadă că vă puteţi bate sincer şi ferm pentru a anula mâine ceea ce aţi făcut", a declarat şi preşedintele Frontului Naţional francez, Marine Le Pen.
"Ar fi la fel de credibil să fie numit Al Capone preşedintele comisiei 'securitate şi etică'", a ironizat şefa extremei-drepte franceze.
"Eu vă spun foarte solemn, vă rog, nu mă mai insultaţi!", a răspuns preşedintele executivului UE. Noua Comisie "va lupta împotriva evaziunii fiscale şi fraudei fiscale", a asigurat el, pledând pentru "armonizare fiscală", dar nu contra "concurenţei fiscale", cu excepţia cazului în care este "nesănătoasă". "Nu vă îndoiţi de cuvântul meu", a insistat el.
Moţiunea, depusă în urma dezvăluirilor din presă ce au provocat scandalul LuxLeaks, a fost respinsă cu voturile a 461 de eurodeputaţi, în timp ce 101 au votat pentru, iar 88 s-au abţinut. Pentru ca moţiunea să fi trecut ar fi fost nevoie de două treimi din voturile celor 751 de eurodeputaţi, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.
Acuzat din primul mandat
Totuşi, deşi a trecut cu bine de această încercare, situaţia nu este chiar de bun augur pentru Jean-Claude Juncker, care se vede acuzat încă din prima lună de mandat nu doar de un amplu sistem de evaziune fiscală practicat în Luxemburg pe când deţinea funcţia de premier al acestei ţări, dar şi de un posibil conflict de interese, întrucât în sarcinile CE intră şi examinarea unor astfel de cazuri de evaziune fiscală.
În moţiune se menţionează că o persoană responsabilă pentru aplicarea unor politici agresive ce au permis sustragerea de la plata impozitelor nu ar trebui să fie la conducerea Comisiei Europene, instituţie ce investighează în prezent mai multe scheme financiare prin care guvernul luxemburghez ar fi ajutat companiile multinaţionale să încalce directivele europene cu privire la ajutoarele de stat. Investigaţia vizează de asemenea Olanda şi Irlanda.
Juncker a declarat că această anchetă va fi condusă de comisarul european pentru concurenţă Margrethe Vestager, el promiţând că nu vor discuta împreună cazul pentru a nu se considera că ar încerca să influenţeze rezultatul investigaţiei.
Dar această moţiune depusă la scurt timp după instalarea noului Executiv european ar putea fi doar începutul unui mandat agitat pentru Juncker, fiind posibile şi alte iniţiative similare. Un eurodeputat al formaţiunii britanice eurosceptice UKIP, Steven Woolfe, a declarat că presiunea asupra CE va continua. Deşi moţiunea a căzut, “scandalul provocat de ce a făcut Juncker pentru marile companii nu va fi uitat”, a avertizat el.