N-a vazut Romania timp de 45 de ani

E fiul Lui Radu Scarlat Arion, diplomatul care a sfidat in 1945 guvernul comunist de la Bucuresti si a refuzat sa se intoarca in tara. A strans orez pentru copiii din Somalia. Vrea sa duca vestea frumusetilor si artei romanesti in lumea buna a Eladei.

REVENIRE. Scarlat Arion (stanga) le-a aratat excursionistilor greci Iasiul si le-a facut cunostinta cu prefectul

Scarlat Arion n-a vazut Romania timp de 45 de ani. Cand a ajuns in tara, in ianuarie 1990, a sarutat asfaltul aeroportului de la Otopeni pentru ca era romanesc. Ultima oara cand respirase aer romanesc avea 4 ani si jumatate, era in 1946. Atunci tatal sau, ambasadorul Romaniei la Atena, a ales exilul pentru familia sa. Refuzase sa se intoarca in tara la chemarea guvernului comunist.

NASCUT DIPLOMAT. Scarlat Arion este arhitect si profesor de arta la Universitatea La Verne din Atena. A venit in Romania cu un grup de profesori, arhitecti si directori de muzee de arta din Grecia pentru a le arata bijuteriile monastice din nordul Moldovei. E felul sau de a continua traditia familiei de diplomati si a arata grecilor frumusetea Romaniei prin ochii unor cunoscatori ai artei. Pentru ca sunt oameni care pot sa duca vestea frumusetilor Romaniei. Si o vor duce, fiindca toti au fost fermecati de albastrul de Voronet si de arhitectura Curtii de Arges, dar mai presus de toate de oameni. Au plecat nemultumiti doar de faptul ca nu prea au gasit brosuri consistente pe care sa le arate celor de acasa.

Scarlat Arion vine in fiecare an in Romania ca intr-un pelerinaj. De data aceasta a adus-o si pe fiica sa, Isabella. Ea a fost in tara tatalui sau doar de doua ori. "Vreau sa se lege si ea de tara asta. Sper ca incet, incet va prinde si ea drag de Romania", zambeste profesorul.

RUPTURA. "Voi nu stiti, dar noi, astia care am fost in exil - multi dintre noi s-au prapadit - am trait zile foarte grele. Am regasit Romania libera, dar foarte diferita. Ca un om care-si pierde o parte din trup", povesteste Arion despre socul pe care l-a trait cand s-a reintors in Romania dupa 45 de ani de exil.

"S-a intamplat ceva bizar pentru mine in 1945. Tata a refuzat sa se intoarca in tara. Arhiva diplomatica... imi aduc foarte bine aminte. Venise ambasadorul Elvetiei care reprezenta Romania comunista la Atena si-l cunostea pe tata. I-a zis: "Radule, regret, trebuie sa-ti cer cheile de la ambasada". Tata, un om extraordinar, a spus: "Sparge usa daca vrei, dar eu nu-ti dau nimic". Am carat toata arhiva la noi acasa si am pastrat-o ani multi." Abia in 1992 fratele lui Scarlat, Constantin Arion, a adus-o inapoi in Romania.

VIATA IN EXIL. "Tatal meu ar fi putut sa uite Romania. Dar ce au facut si mama, si tata, imi aduc aminte, o viata intreaga au ajutat refugiati care veneau din Romania. Nu mai era diplomat, dar nu putea sa nu-i ajute. Nu esti diplomat de la 9 pana la 5. E un mod de viata", spune profesorul. "Veneau mereu, sute de oameni si intrebau unde sa se duca si ce trebuie sa faca. Mama si tata dadeau lectii de engleza si de franceza ca sa putem sa supravietuim. Mama a lucrat si la ambasada Frantei."

In tara ramasesera cateva rude carora le trimiteau pachete. Stateau in Strada Orlando, azi este Ambasada Nigeriei acolo. Comunistii le luasera parterul si au fost fortati sa traiasca la etaj. Apoi le-a fost luat si etajul. "Bunicul meu a spus ca nu iese din casa decat cu picioarele inainte. L-au gasit in pod, sub acoperis, se spanzurase", povesteste profesorul.

Radu Scarlat Arion a luat cu el de la ambasada steagul regatului Romaniei. Si el, si sotia sa, Viorica Ionescu-Clejani, au fost inmormantati cu tricolorul romanesc. "A fost natural sa fac acest lucru. Drapelul asta este drapelul familiei."

RAMASITE DE AMINTIRI. Familia Arion, familie veche de boieri, avea mosia in Ialomita, la Bujoreni. Erau cateva biserici care nu mai exista. Casa Arionilor din Bucuresti mai exista langa Biserica Amzei. Este chiar monument. "Este casa in care s-au casatorit parintii mei. Casa care a apartinut bunicului meu, Scarlat Arion, care era senator. E o casa foarte frumoasa. Tata ne povestea mereu despre ea si despre cum bunicul nu a vrut sa-si puna telefon. Am venit in tara si am vazut-o."

Batranul a primit-o zestre de la nevasta, Ecaterina Christopoulos, a patra generatie dupa Athanasios Christopoulos, un poet cunoscut al grecilor. Casa de la Bujoreni nu a putut sa o ia. Casa de la Biserica Amzei a vandut-o bunicul. Facea politica si ii trebuiau bani. "Atunci era invers decat azi", rade profesorul. Dar nu e mandru de ce are, ci de ce simte. Si nu-l dor lucrurile pe care le-a pierdut.

INTOARCEREA. "Cand s-a eliberat Romania, am venit aici. Era ceva extraordinar. Cand zburam spre tara i-am zis stewardului sa-mi spuna cand ajungem deasupra Romaniei. I-a povestit pilotului de cererea ciudata a pasagerului, iar pilotul, inca sub influenta euforiei libertatii din decembrie 1989, l-a chemat in cabina si l-a luat in brate. "Traiasca Romania!", i-a zis. Apoi i-a aratat Dunarea, Timisoara. "Cand am ajuns m-am pus pe genunchi si am sarutat asfaltul. Era un soldat acolo care se uita la mine nedumerit." A mers la biserica si a aprins lumanari pentru Romania. A fost un soc. Acum incearca sa recastige timpul pierdut. Are nevoie de radacini.

La excursia in Romania impreuna cu profesori universitari, la sfarsitul lui mai, Scarlat Arion a cerut de la maicutele de la Moldovita cate o mana de pamant. "Este proprietatea mea romaneasca. Pentru mine e suficienta proprietate pamantul asta, asta e pamantul familiei."

PROFESOR Scarlat Arion, profesor la Universitatea La Verne din Atena, s-a nascut la 16 mai 1939, la Atena. Si-a luat diploma de arhitect in 1966 la Oxford, unde a fost bursier. Vorbeste engleza, franceza, romana si greaca. A proiectat numeroase case in Grecia si in lume, o universitate in Pakistan, aeroporturi internationale in Libia si locuinte in Boswana. Scrie poezii si proza. E pasionat de fotografie si a realizat o expozitie la Atena cu fotografii facute in Romania, dupa Revolutie. In 1993 a organizat o licitatie de arta si banii i-a donat unui program de burse pentru studenti si pentru campania de stragere de orez pentru copiii din Somalia. "Era orez peste tot. Ne-am fotografiat printre baloti", isi aminteste profesorul. Au trimis 7 tone catre Africa, ajutati de armata greaca. Fratele sau, Constantin, a fost inginer la Imperial College la Londra. A murit in 1999.

O FAMILIE DE POLITICIENI Familia Arion avea mosia in Ialomita, iar arborele genealogic conduce spre inceputurile secolului al XVII-lea. Familia a dat Romaniei pe profesorii universitari Dinu C. Arion si Virgil C. Arion; profesorul de entomologie George C. Arion, la Academia de Inalte Studii Agronomice, Bucuresti; ministrul de Externe C.C. Arion, in guvernul Marghiloman (19 martie - 6 noiembrie 1918); ministrul plenipotentiar Mihai (Misu) A. Arion (1884-1963); arhitectul Vasile Scarlat Arion (1902-1977). Radu Scarlat Arion s-a nascut la 16 mai 1904, in Bucuresti. Era Fiul lui Scarlat C. Arion si al Caterinei, nascuta Christopol. S-a casatorit in 1931 cu Viorica Ionescu-Clejani , fiica lui Georges Ionescu-Clejani, doctor in drept al Universitatii Sorbona, deputat din Partea Partidului Conservator (Colegiul I). A devenit diplomat in 1928 ca atasat de legatie, In 1941 devine insarcinat cu afaceri al Romaniei in Grecia. In timpul razboiului, sub ocupatia fortelor Axei in Grecia, intervine in Romania pentru a obtine trimiterea a 300 de vagoane de alimente in Grecia. A publicat numeroase articole in ziarele de rezistenta. A murit in 1999, dupa o lunga suferinta.

Stefan cel Mare la Atena Doctorul endocrinolog Liviu Alexandru Andercou (foto) este presedintele Comunitatii Romane "Sfantul Stefan cel Mare" din Atena. Intr-o camera a Ambasadei Romaniei din Atena am discutat despre proiectele si activitatile comunitatii pe care o conduce si despre romanii din intreaga Grecie. "S-a incercat constituirea unei astfel de comunitati si la Salonic, dar acolo neincrederea unor oameni in alti oameni, precum si faptul ca toti trebuie sa munceasca pentru a-si castiga existenta au stopat aceasta initiativa", afirma Andercou. Comunitatea "Stefan cel Mare" s-a organizat in 1992. Este singura comunitate cu personalitate juridica din Atena. "Regulamentul ei de functionare a fost facut tinandu-se seama de existenta a foarte multe familii mixte, a multor romani stabiliti de zeci de ani in Grecia sau a unor greci care s-au repatriat dupa multi ani de sedere in Romania", explica Liviu Alexandru. Membrii comunitatii sunt atat romanii stabiliti definitiv in Grecia, cat si cei ce locuiesc temporar, la munca, cu acte in regula. Scopurile Comunitatii? "Vrem sa construim o biserica romaneasca a noastra aici in Atena. Ne bucuram de asemenea ca am obtinut dreptul de a avea doua slujbe pe luna in limba romana la o biserica greceasca. Activitatile culturale organizate de comunitate se leaga de diferite evenimente fericite din istoria poporului roman, evenimente pe care le sarbatorim la anumite date, precum si de sarbatorile traditionale, pascale si de iarna", spune doctorul. Una din mandriile comunitatii este biblioteca. "Romanii de aici vor sa mentina contactul cu literatura si cultura romana. Din aceasta cauza noi am facut o biblioteca, zic eu, mare. Incercam de asemenea sa organizam cursuri de limba greaca si limba romana pentru membrii comunitatii in functie de ce are fiecare nevoie", afirma Andercou. (Costin Anghel)