NATO cere ţărilor europene să investească masiv în apărarea antirachetă

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasnussen, a cerut ţărilor europene să demonstreze că nu reprezintă doar "un tigru de hârtie" şi să investească masiv în apărarea antirachetă. Rasmussen a apreciat că decizia de a investi într-un sistem de apărare antirachetă ar reprezenta "un semnal politic" important.

"Tratatul de la Lisabona oferă UE o dimensiune foarte puternică în domeniul apărării şi securităţii", a afirmat el, în cadrul unui colocviu privind securitatea europeană.

"Dar aceasta rămâne un tigru de hârtie dacă (tratatul) nu este urmat de contribuţii militare concrete atunci când este nevoie", a spus Rasmussen.

"Apărarea antirachetă s-ar putea dovedi un sector-cheie, unde europenii au ocazia să-şi dovedească hotărârea (...) şi să demonstreze opiniei publice americane că Alianţa are rost", a apreciat el.

Apărarea antirachetă este una dintre temele viitorului summit al Alianţei Nord-Atlantice, programat să se desfăşoare în noiembrie la Lisabona, relatează AFP, citată de Mediafax. Într-o perioadă dificilă pentru bugetele naţionale, lansarea unui astfel de sistem riscă să întâmpine obstacole bugetare serioase, cu atât mai mult cu cât cheltuielile militare nu se bucură, în general, de popularitate.

Într-un studiu realizat cu câţiva ani în urmă, NATO a evaluat la cel puţin 20 de miliarde de dolari suma necesară pentru un astfel de proiect de apărare antirachetă.

Ţările membre NATO ar trebui să aloce apărării cel puţin 2 la sută din Produsul Intern Brut, însă majoritatea statelor europene sunt departe de acest nivel. Conform datelor Alianţei, în 2008 Germania, Italia şi Spania au alocat apărării numai 1,3 la sută din PIB; în anii 1985-1989, în timpul Războiului Rece, sumele alocate apărării erau de 2,9, 2,2 şi, respectiv, 2,1 la sută din PIB.

Marea Britanie şi Franţa alocă sumele cele mai importante bugetelor de apărare. În 2008, Guvernul de la Londra a alocat 2,2 la sută din PIB pentru apărare, faţă de 4,4 la sută în anii 1985-1989, iar Franţa a alocat în 2008 pentru apărare 2,3 la sută din PIB, faţă de 3,7 la sută în ultimii ani ai Războiului Rece.