NATO și Rusia, acord pentru dezacord

Așteptat cu mare interes după mai multe luni de tensiuni diplomatice și declarații belicoase, Consiliul NATO-Rusia s-a încheiat așa cum a început: cele două părți au căzut de acord să fie în dezacord.

Cei 28 de ambasadori ai statelor membre ale Alianței au insistat asupra necesității încetării intervenției rusești în estul Ucrainei, iar emisarul Moscovei, Aleksandr Grușko, a cerut înghețarea suplimentării și extinderii contingentelor NATO la granițele Rusiei, precum și oprirea instalării de elemente ale scutului antirachetă în Europa. Ce-i drept, cele două tabere au stat față în față, mimând dialogul. Reuniunea de la Bruxelles a oferit, de altfel, un cadru oficial pentru două monologuri care s-au dorit a fi „clarificări de poziție”, aduse atât de Alianță, cât și de Kremlinul. La final, singura certitudine este că NATO și Rusia se află mai aproape ca oricând de un nou Război Rece, deși simulează încă găsirea unor soluții de aplanare a tensiunilor.  “Acțiunile Rusiei în Ucraina au subminat securitatea în zona euroatlantică”, a constatat, miercuri, la sfârșitul reuniunii, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a recunoscut inevitabilul: “astăzi, nu a existat convergență de vederi”. El a condamnat din nou anexarea Crimeei de către Rusia și a declarat că noile decizii privind desfășurarea și suplimentarea de trupe NATO în Estul Europei sunt doar o reacție de răspuns la acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina. De cealaltă parte, reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Aleksandr Grușko, a afirmat că singura cale de stabilizare a situației este “înghețarea desfășurărilor militare NATO și a activității acestora în apropierea frontierelor ruse”.

Consiliul NATO-RUSIA a fost un bun exercițiu de cosmetică diplomatică, bifat de două părți aflate, deocamdată, pe poziții ireconciliabile.