Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Ușa NATO este deschisă! Rusia nu are drept de veto!” asupra aderării statelor la blocul militar transatlantic, a declarat pe un ton ferm secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, la București, referindu-se la recenta intrare a Macedoniei de Nord și a Muntenegrului în Alianța Nord-Atlantică.
„Președintele Putin nu poate refuza națiunilor suverane să ia propriile decizii suverane, care nu reprezintă o amenințare pentru Rusia!”, a mai spus el, adăugând: „Cred că îi este frică de democrație și libertate, iar aceasta este principala provocare pentru el!”.
Stoltenberg a afirmat apoi că liderul de la Kremlin „se va alege în curând cu Finlanda și Suedia în postura de membri ai NATO”. Vecinii nordici și-au depus cererea de aderare în aprilie, îngrijorați de faptul că Rusia i-ar putea ataca și pe ei, așa cum a procedat în cazul Ucrainei.
Dosarul ucrainean
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat, tot ieri, angajamentul alianței militare față de Ucraina, susținând că această națiune, devastată de război, va deveni într-o zi membră a celei mai mari organizații de securitate din lume.
„Ne menținem poziția și în privința aderării Ucrainei”, a spus fostul premier norvegian. „În același timp, obiectivul principal acum este susținerea Kievului, asigurându-ne că președintele Putin nu câștigă, iar Ucraina se impune ca o națiune suverană în Europa!”, a mai precizat el.
În esență, Stoltenberg a repetat o promisiune făcută de NATO la București, în 2008 - în același Palat al Parlamentului în care miniștrii de Externe ai Alianței Nord-Atlantice se întâlnesc în această săptămână - și anume că Ucraina, dar și Georgia se vor alătura blocului militar transatlantic într-o bună zi.
O serie de oficiali și de experți politici și militari consideră că această mișcare - propusă aliaților NATO de fostul președinte american George W. Bush - a fost, parțial, una dintre cauzele războiului lansat de Rusia asupra Ucrainei, în luna februarie.
Citește pe Antena3.ro
În pofida angajamentului asumat de Stoltenberg, Ucraina nu va adera la NATO prea curând. Atât timp cât Peninsula Crimeea rămâne anexată, iar trupele rusești și separatiștii pro-Moscova dețin părți din sudul și estul țării, nu este clar cum vor arăta granițele ucrainene.
Din această perspectivă, mulți dintre cei 30 de aliați ai NATO consideră că, în acest moment, trebuie să se pună accentul doar pe înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă.
Ajutor pentru a trece iarna lui Putin
De altfel, situația de pe linia frontului ucrainean, precum și drama civililor confruntați în plină iarnă cu atacurile devastatoare ale rușilor asupra infrastructurii energetice ale țării sunt principalele motive de îngrijorare și dezbatere ale participanților la reuniunea de la București, unde Stoltenberg, șeful diplomației americane, Antony Blinken, și omologii săi din NATO vor să se asigure că Moscova nu va reuși să înfrângă Kievul, odată cu venirea frigului.
Oficiali de la Washington, citați de AP, dezvăluiau, chiar înainte de începerea lucrărilor summitului NATO din România, că Blinken va anunța un ajutor substanțial din partea SUA pentru rețeaua energetică a Ucrainei.
Rețeaua ucraineană a fost atacată în toată țara, de la începutul lunii octombrie, cu lovituri de precizie, în ceea ce oficialii americani numesc o campanie rusească de „transformare a frigului în armă”, derulată înainte de instalarea iernii.
Din această perspectivă, foarte probabil, NATO va face noi promisiuni de sprijin neletal pentru Ucraina: combustibil, generatoare, provizii medicale, echipament de iarnă și dispozitive de bruiaj pentru drone.
„Cu toții plătim un preț pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Dar prețul pe care îl plătim noi este în bani, în timp ce prețul pe care îl plătesc ucrainenii este unul în sânge”, a mai spus Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a întărit teza Washingtonului, potrivit căreia președintele Putin încearcă să folosească iarna din Ucraina ca armă de război, precizând că membrii organizației sale au livrat generatoare și piese de schimb pentru a ajuta Kievul să își refacă infrastructura energetică distrusă.
Sprijin militar mai performant
Concomitent cu ajutorul furnizat pentru suplinirea și refacerea infrastructurii energetice ucrainene, era de așteptat ca o serie de aliați, la nivel individual, să anunțe noi livrări de echipamente militare pentru Ucraina, în principal sistemele de apărare aeriană pe care Kievul le solicită cu disperare în ultimele luni.
Stoltenberg a insistat, de altfel, că aliații ucrainenilor au făcut un pas înainte, dar mai sunt multe de realizat, „atât pentru a ajuta Ucraina să repare infrastructura critică, cât și pentru a aborda atacurile în sine, prin furnizarea mai multor sisteme de apărare aeriană”.
El a mai spus că este foarte important ca aliații să se asigure „că toate aceste sisteme sunt la standardul NATO și funcționează, livrând și piese de schimb, și muniție”. „Nu este vorba doar despre oferirea mai multor arme, ci și de a ne asigura că armele furnizate de aliații NATO pot doborî rachetele și dronele rusești!”, a avertizat el.
„Kremlinul, eșec după eșec”
Potrivit secretarul general al NATO, Putin „eșuează” în războiul său și, ca urmare, atacurile asupra Ucrainei se vor intensifica în perioada următoare.
De la invazia din februarie, a spus Stoltenberg, Rusia a cedat teren în jurul Kievului, Harkovului și Hersonului, ceea ce reprezintă „un semn de slăbiciune”. „Acesta este semnul că Rusia eșuează pe câmpul de luptă”, a precizat el.
„Ca răspuns, ei atacă orașe pline cu civili, deoarece nu sunt capabili să câștige teren și nu pot opri Ucraina să elibereze încet-încet tot mai mult teritoriu. Așadar, ne putem aștepta la mai multe atacuri. Nimeni nu poate spune cu exactitate câte, dar președintele Putin și Rusia au demonstrat dorința de a provoca suferință, la un nivel de brutalitate pe care nu l-am mai văzut în Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Știm că Rusia nu mai are muniție, de aceea a ajuns la Iran”, a mai afirmat Stoltenberg.
El a precizat apoi că NATO nu trebuie să permită Rusiei să câștige, deoarece ar însemna ca Putin și alți lideri autoritari să devină și mai încrezători în folosirea violenței pentru a-și atinge scopurile. „Nu poate exista o pace durabilă, dacă opresorul câștigă”, a declarat el.
„Știm că cele mai multe războaie se termină la masa negocierilor, dar ceea ce se întâmplă la masa negocierilor este legat în mod inextricabil de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă”, a adăugat Stoltenberg.
Șeful Alianței Nord-Atlantice a remarcat că rezultatul invaziei Rusiei în Ucraina este exact opusul scopului declarat de Vladimir Putin, în sensul că va duce la o prezență mai mare a NATO la granițele sale.
Jens Stoltenberg a precizat că alianța „nu este parte a conflictului”, dar membrii săi oferă „un sprijin fără precedent” Ucrainei, pentru ca aceasta să se poată apăra de Rusia.
