Misiunea eșuată a subliniază declinul post-sovietic al unui program spațial cândva puternic.
Corporația spațială rusă de stat, Roskosmos, a declarat că a pierdut contactul cu nava la ora 11:57 GMT sâmbătă, după o problemă în timp ce nava era pregătită pentru orbita de preaterizare. O aterizare ușoară fusese planificată pentru luni.
„Aparatul s-a deplasat pe o orbită imprevizibilă și a încetat să mai existe ca urmare a unei coliziuni cu suprafața Lunii”, a precizat Roskosmos într-un comunicat.
Acesta a precizat că a fost formată o comisie specială interdepartamentală pentru a investiga motivele care au dus la pierderea aparatului Luna-25, a cărui misiune a stârnit speranțe la Moscova că Rusia se întoarce în cursa marilor puteri spre Lună.
Eșecul a subliniat declinul puterii spațiale a Rusiei de la zilele de glorie ale competiției din timpul Războiului Rece, când Moscova a fost prima care a lansat un satelit pe orbita Pământului - Sputnik 1, în 1957 - iar cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om care a călătorit în spațiu în 1961.
De asemenea, vine în contextul în care economia de 2 trilioane de dolari a Rusiei se confruntă cu cea mai mare provocare externă din ultimele decenii: presiunea atât a sancțiunilor occidentale, cât și a luptei în cel mai mare război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Deși misiunile pe Lună sunt extrem de dificile și multe încercări americane și sovietice au eșuat, Rusia nu a mai încercat o misiune pe Lună de la Luna-24 în 1976, când liderul comunist Leonid Brejnev conducea Kremlinul.
Rusia s-a întrecut cu India, a cărei navă spațială Chandrayaan-3 urmează să aterizeze la polul sud al Lunii în această săptămână, și, în sens mai larg, cu China și Statele Unite, care au amândouă ambiții lunare avansate.
La aflarea veștii despre eșecul Luna-25, Organizația Indiană de Cercetare Spațială (ISRO) a postat pe X, fostul Twitter, că Chandrayaan-3 urmează să aterizeze pe 23 august.
Oficialii ruși au sperat că misiunea Luna-25 va arăta că Rusia poate concura cu superputerile în deplasările în spațiu, în pofida declinului său post-sovietic și a costurilor uriașe ale războiului din Ucraina.
„Sistemul de control al zborului a fost o zonă vulnerabilă, care a trebuit să treacă prin multe reparații”, a declarat Anatoli Zak, creatorul și editorul site-ului www.RussianSpaceWeb.com, care urmărește programele spațiale rusești.
Zak a declarat că Rusia a optat, de asemenea, pentru mult mai ambițioasa aselenizare înainte de a întreprinde o misiune orbitală mai simplă - o practică obișnuită pentru Uniunea Sovietică, Statele Unite, China și India.
Deși Luna-25 a depășit orbita Pământului - spre deosebire de misiunea eșuată Fobos-Grunt din 2011, către unul dintre sateliții lui Marte - prăbușirea ar putea avea un impact asupra programului rusesc privind Luna, care prevede mai multe misiuni în anii următori, inclusiv un posibil efort comun cu China.
Oamenii de știință ruși s-au plâns în repetate rânduri că programul spațial a fost slăbit de manageri slabi, dornici de proiecte spațiale vanitoase și nerealiste, de corupție și de un declin al rigorii sistemului rusesc de educație științifică post-sovietică.
„Este atât de trist că nu a fost posibilă aterizarea aparatului”, a declarat Mihail Marov, un fizician și astronom sovietic de renume.
Marov, în vârstă de 90 de ani, a fost spitalizat la Moscova, după ce a fost anunțată vestea eșecului lui Luna-25, dar nu au fost disponibile detalii despre boala sa.
Marov a declarat pentru ziarul Moskovsky Komsomolets că speră ca motivele care au stat la baza prăbușirii să fie discutate și examinate cu rigurozitate.
„Aceasta a fost poate ultima speranță pentru mine de a vedea o revigorare a programului nostru lunar”, a spus el.
(sursa: Mediafax)