x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe UE se înarmează cu instrumente contra încălcării statului de drept în statele membre. Viviane Reding dă exemple negative România şi Ungaria

UE se înarmează cu instrumente contra încălcării statului de drept în statele membre. Viviane Reding dă exemple negative România şi Ungaria

de Marina Constantinoiu    |    11 Mar 2014   •   18:26
UE se înarmează cu instrumente contra încălcării statului de drept în statele membre. Viviane Reding dă exemple negative România şi Ungaria

Comisia Europeană a adoptat un cadru nou pentru abordarea ameninţărilor sistemice la adresa statului de drept în oricare dintre cele 28 de state membre ale UE.

France Presse, care difuzează informaţia la rândul său, comentează că este vorba despre un instrument pentru a impune respectarea statului de drept în cadrul UE statelor refractare, cum ar fi Ungaria, în faţa cărora Uniunea este actualmente slab “înarmată”. În lipsa unui astfel de cadru, UE trebuie să facă o serie de demersuri pentru a aduce pe calea cea bună statele refractare, după cum a mărturisit comisarul european pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale, Viviane Reding.

Iniţiativa are la bază două dezbateri de orientare privind statul de drept organizate de colegiul comisarilor la 28 august 2013 şi la 25 februarie 2014, în cadrul cărora s-a ajuns la concluzia că este necesar să se conceapă un instrument pentru a se face faţă, la nivelul UE, ameninţărilor sistemice la adresa statului de drept.

“Nu este prevăzut nimic în tratate, în afara bombei atomice de la articolul 7, care deschide calea către o suspendare a dreptului de vot pentru un stat membru al UE”, a explicat Reding în cadrul unui briefing de presă la Parlamentul European.

Ea a citat ca exemple “recente” în materie de astfel de ameninţări la adresa statului de drept “încercarea de dizolvare a Curţii Constituţionale prea critice, cum a fost cazul în România” sau “ameninţarea independenţei justiţiei, cum este cazul în Ungaria”.

Noul cadru privind statul de drept va completa procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor - atunci când a fost încălcată legislaţia UE - şi aşa-numita “procedură de la articolul 7” din Tratatul de la Lisabona care, fiind cea mai strictă sancţiune, permite suspendarea drepturilor de vot în cazul unei “încălcări grave şi persistente” a valorilor UE de către un stat membru.

Acest nou cadru instituie un instrument de avertizare timpurie care permite Comisiei să iniţieze un dialog cu statul membru în cauză pentru a preveni escaladarea ameninţărilor sistemice la adresa statului de drept. Dacă nu se găseşte nicio soluţie bazată pe noul cadru al UE privind statul de drept, în ultimă instanţă se va aplica întotdeauna articolul 7 pentru soluţionarea unei crize şi pentru asigurarea conformităţii cu valorile Uniunii Europene. Noul cadru nu conferă şi nici nu prevede competenţe noi pentru Comisie, dar conferă transparenţă modului în care Comisia îşi exercită rolul în temeiul tratatelor.

Noul instrument “va fi aplicabil cu aceleaşi criterii pentru toate statele membre”, a asigurat doamna Reding, iar France Presse comentează că Executivul de la Bruxelles a fost acuzat de mai multe ori de impunerea unei rigori excesive noilor state membre provenite din fostul bloc socialist.

Propunerea Comisiei trebuie să primească aprobarea statelor membre şi al Parlamentului European.
“Respectarea statului de drept este o condiţie prealabilă protejării tuturor celorlalte valori fundamentale pe care este fondată Uniunea Europeană. Comisia Europeană este apărătoarea acestor tratate şi deci trebuie să fie şi unul dintre apărătorii statului de drept”, a pledat Reding.

În opinia France Presse, situaţia cea mai problematică este în Ungaria. De la venirea la putere în mai 2010, premierul Viktor Orban este în conflict mai mult sau mai puţin făţiş cu Bruxelles-ul, care îi reproşează reformele din domeniile justiţiei şi presei.

×