Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Consiliului de miniştri din Italia, Matteo Renzi, a sacrificat politica externă în discursul susţinut în faţa parlamentului, constată joi cotidianul francez Le Figaro.
A fost vorba de o simplă "omisiune", de o "vinovată neglijenţă" sau de intenţia deliberată de a lua distanţă faţă de o Europă care îşi impune voinţa Italiei, în apropierea alegerilor europene ce ar urma să cunoască un avânt al eurofobiei nemaivăzut până acum în Italia?
Potrivit Le Figaro, nu este mai puţin adevărat că în discursurile pe care le-a pronunţat luni şi marţi în faţa parlamentului, în timpul dezbaterilor pe marginea învestirii guvernului său, Matteo Renzi a sacrificat deliberat politica externă şi mai ales cordonul ombilical care leagă Italia de Europa. Sau mai degrabă el a vorbit despre aceasta într-un mod negativ, declarând: "Nu vom accepta ca Bruxellesul să ne dicteze linia de conduită. Nu vrem ca Italia să se alinieze spre o Europă făcută din virgule şi din procente. Dorim o Europă la care Italia să contribuie în mod fundamental, pentru că, fără Italia, Europa nu există".
Spre deosebire de numeroşi oratori din Liga Nordului şi din Mişcarea de 5 stele (M5S) a populistului Beppe Grillo, Matteo Renzi nu acuză Europa că ar fi responsabilă de pierderea competitivităţii şi de marasmul economic pe care-l cunoaşte Italia. în opinia lui Renzi, greşeala este "că nu s-au făcut în timp util, în Italia, reformele ce se impuneau" şi continuă să se impună. Totodată, preşedintele Consiliului de miniştri vede în preşedinţia italiană a Consiliului UE, care debutează la 1 iulie, o "gigantică oportunitate" de a realiza aceste reforme electorale, instituţionale şi economice.
În ceea ce priveşte prima sa vizită în străinătate, Matteo Renzi a decis să se deplaseze, săptămâna viitoare, nu la Berlin sau la Bruxelles, cum au făcut-o predecesorii săi Mario Monti şi Enrico Letta, ci în... Tunisia - un mod de a arăta că peninsula priveşte mai degrabă spre bazinul mediteranean decât spre marea Europă, subliniază Le Figaro.
Niciun cuvânt despre criza ucraineană, nici despre Siria, nici măcar despre vizita pe care liderul american Barack Obama o va efectua la 27 martie în Italia şi la Vatican. Preocupările lui Renzi sunt mai provinciale, ca şi caracterul vetust al şcolilor din această ţară; o atitudine de pieţe de cartier, care "contează mai mult" decât marile pieţe financiare, şi o Italie profundă, pe care adjunctul lui Renzi, secretarul de stat al preşedinţiei Consiliului de miniştri, Graziano Delrio, promite să o parcurgă "două zile pe săptămână".
Pentru a o înlocui la Externe pe Emma Bonino, ministru experimentat şi cu mare influenţă pe plan internaţional, înlăturată fără menajamente din noul guvern, Matteo Renzi a impus o necunoscută care îi este apropiată - Federica Mogherini (43 de ani) - în ciuda opiniei lui Napolitano. Spre uimirea generală, Palatul Farnesina (sediul Ministerului de Externe) a anunţat miercuri că imediat ce a preluat funcţia, noua şefă a diplomaţiei italiene s-a întreţinut la telefon cu omologii săi american, rus, grec şi francez, precum şi cu şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. Pe ordinea de zi s-au aflat, potrivit comunicatului oficial, "Ucraina, Afganistanul şi conferinţa pentru Libia, care se va desfăşura în 6 martie, la Roma".
De acum încolo, Matteo Renzi va trebui să numească circa 45 de secretari de stat, care îi vor completa guvernul. în condiţiile în care funcţia de ministru pentru afaceri europene, înfiinţată în 2011 de către Mario Monti, a fost suprimată, "Mr.Europe" al noului guvern italian va avea rang de secretar de stat. Nu este deloc sigur că strălucitul Enzo Moavero Milanesi, care a ocupat acest minister timp de trei ani, va accepta să fie mutat pe strapontină, conchide Le Figaro.
