"Obama, cine dracu’ te crezi?!"

Când lumea îl califică drept cel mai slab preşedinte american de până acum, Barack Obama urmărea de fapt evoluţiile din Libia şi lua decizii dintr-un cort "top secret" instalat în Brazilia, unde se afla în vizită de stat.

Casa Albă a pus ieri pumnul în gură criticilor preşedintelui american printr-o intervenţie rarisimă, când a dat publicităţii o fotografie în care Obama este înfăţişat discutând la telefon despre Libia, din cortul brazilian. Cortul, au explicat surse americane citate de BBC online, este o "zonă mobilă" de maximă siguranţă , cunoscut ca "Sensitive Compartmented Information Facilities", SCIF. A fost special proiectat ca marii lideri să poarte discuţii strict secrete într-o problemă anume. Este unul dintre cele mai sigure locuri de pe Pământ pentru orice fel de conversaţie, după cum au mai precizat specialişti citaţi de BBC online.

Cortul "top secret" e adaptat pentru contacte secrete de orice fel (conversaţii telefonice, e-mail-uri şi alte mijloace electronice de comunicare), având şi compartiment de hacking, care îl şi apără de interceptări străine, dar poate "trage şi cu ochiul" la alţii. Este o zonă extrem de protejată, unde se pot purta în siguranţă conversaţii "clasificate". Cortul poate fi transportat şi instalat oriunde atunci când un preşedinte se află în mişcare, pentru a-i da posibilitatea să consulte documente secrete, să aibă conversaţii secrete fără a fi văzut sau ascultat de "intruşi". În Brazilia, de pildă, cortul "top secret" a fost instalat chiar în hotelul în care a locuit, iar de acolo, Obama a ţinut permanent şi nestingherit legătura cu secretarul de stat Hillary Clinton, cu consilierul naţional în probleme de securitate Tom Donilon cu secretarul Apărării, Robert Gates şi cu alţii.

"Când un preşedinte american călătoreşte în ţară sau în străinătate, primul lucru pe care îl face o echipă specială înaintea vizitei sale este să găsească şi să securizeze un anumit loc unde ar putea fi instalat cortul", a explicat fostul consilier adjunct în probleme de securitate naţională de la Casa Albă, din timpul mandatului lui George W. Bush, Mark Pfeifle. El a precizat că foarte importantă este poziţia cortului faţă de ferestre şi zonele aglomerate. O dată ales, locul trebuie securizat, astfel încât "să nu se producă nici un fel de emisii în afară. Acestea pot proveni de la laptop, de la telefonul mobil, de la radio", a explicat Phil Lago, unul dintre fondatorii "Command Consulting Group", compania care furnizează corturi SCIF agenţiilor guvernamentale. Sistemul acesta de securizare seamănă cu un "inel de oţel", numai că este un fel de "inel de unde electronice", care împiedică pătrunderea sau ieşirea oricărui semnal din interiorul cortului. Singurul semnal care poate răzbate în afară sunt comunicaţiile cifrat, care sunt transmise printr-o linie telefonică securizată şi ci­frată ce transmite conversaţiile prin sa­telit, a mai explicat Lago. O altă regulă de aur pentru securitatea ma­ximă a "ascunzătorii" prezi­denţiale este "fără telecomenzi!", pentru că acestea emit o frecvenţă ce poate fi cap­tată în afară. Lago a mai spus că a călătorit odată cu preşedintele Bush la Kennebunkport, unde a fost instalat un cort "top secret", la adăpostul căruia fostul preşedinte american a discutat cu premierul britanic de atunci, Tony Blair, despre Afganistan şi Irak.

Deşi amănuntele despre materiale şi tehnica folosite pentru construcţia acestor adăposturi sunt şi ele secrete, dintr-un document public s-a putut afla doar că aceste camere speciale trebuie să fie antifonate total şi prevăzute cu un sistem de detecţie a "intruşilor". Cortul nu are ferestre şi este construit dintr-un material cu compoziţie secretă, ce împiedică interceptarea semnalelor electronice din exterior, iar pereţii sunt antibombă. Nu în ultimul rând, numai persoanele special autorizate au acces într-un SCIF, ele folosind, în afară de ecusonul individual, o combinaţie de coduri PIN şi date biometrice. Chiar dacă nu sunt "100% infailibile", corturile "top secret" sunt însă "99,9% infailibile", după cum le laudă Lago.

Dintr-un astfel de cort a acţionat de la distanţă şi fără "telecomandă" preşedintele american şi tot de-acolo a aflat şi cine îl critica de zor. De pildă, luni, într-o intervenţie neaşteptată, la radio, liderul "Naţiunii Islamului" ("Nation of Islam"), Louis Farrakhan, i-a adresat cuvinte insolite lui Obama, care îi ceruse liderului libian să plece de la putere. "Te avertizez, fratele meu, că îi laşi diaviolii şireţi să te poarte pe un drum care îţi va ruina categoric orice viitor al tău cu cei din Africa şi cu toată lumea arabă... De ce nu organizezi mai bine un grup de americani respectabili, care să ceară o întâlnire cu Gaddafi? Nu poţi tu să-i ceri lui să demisioneze şi să plece (din ţară – n.r.) ... Cine dracu’ crezi tu că eşti?...", s-a dez­lăn­ţuit Farrakhan. Şi nu a fost singurul.

Mult mai patetică a fost scrisoarea lui Gaddafi însăşi către Obama, în care liderul libian şi numea pe preşedintele american "fiul nostru". "Fiului nostru, Excelenţa-Sa, domnul Baracka Hussein Obama. Doresc să-ţi spun îninte de toate că şi dacă Libia şi Statele Unite vor intra în război, Doamne fereşte, vei rămâne pentru totdeauna fiul nostru. Figura ta nu se va şterge", i-a transmis Gaddafi lui Obama în patetica scrisoare în care încerca să-i explice ce e cu atacul rebelilor libieni şi atutudinea lui împotriva lor.

Din Europa, liderul Partidului Liberal din Rusia, Vladimir Jirinovski, cerea comunităţii internaţionale să facă presiuni pentru a i se retrage Premiul Nobel pentru Pace obţinut în 2009 de Obama. Jirinovski a explicat că "actualele evoluţii din Libia demonstrează un alt act cumplit de agresiunea a NATO şi, în particular, a SUA", care înseamnă "po­litică colonială" cu scopul de a prelua controlul asupra resurselor de petrol din Libia. Şi din interior, unii dintre politicienii americani, în special republicanim, l-au criticat pe Obama pentru că a ordonat trupelor americane să atace Libia împreună cu aliaţii europeni.

În schimb, miliardarul Donald Trump a ţinut să-şi povestească una dintre experienţele persoanle cu Gaddafi. În emisiunea Fox News, al canalului de televiziu­ne cu acelaşi nume, Trump, care a făcut destule afa­ceri imobiliare cu demnitari străi­ni, a povestit cum l-a "ţepuit" pe  Ga­ddafi: "I-am închiriat o bucată de teren. Mi-a plătit pentru o noapte mai mult decât ar fi făcut terenul pe doi ani şi nici nu l-am lăsat să folo­sească terenul. Asta trebuie să facem acum. Nu-mi place să folosesc cuvântul «ţepuit» , dar l-am ţepuit!"...