Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe fondul intensificării campaniei anti-UE a partidului său înaintea alegerilor naționale din aprilie, premierul ungar, Viktor Orban, a declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, că adevărata amenințare pentru Ungaria nu este Rusia, ci Uniunea Europeană.
Cu doar opt săptămâni înainte de scrutinul din 12 aprilie, Orban și partidul său, Fidesz, se confruntă cu cea mai serioasă provocare electorală de când liderul populist de dreapta a revenit la putere, în 2010.
Majoritatea sondajelor independente arată Fidesz în urma formațiunii de centru-dreapta, Partidul Tisza, și a liderului acesteia, Peter Magyar, chiar dacă Orban și-a construit campania pe premisa înfricoșătoare că UE ar trimite ungurii „la moarte” în războiul din Ucraina, dacă partidul său ar pierde alegerile.
În discursul său, premierul ungar a comparat Uniunea Europeană cu regimul sovietic represiv care a dominat Ungaria timp de peste patru decenii, în secolul trecut, și a respins discursul majorității liderilor europeni, potrivit cărora președintele rus, Vladimir Putin, reprezintă o amenințare pentru securitatea continentului.
„Trebuie să ne obișnuim cu ideea că cei ce iubesc libertatea nu trebuie să se teamă de Est, ci de Bruxelles!”, a spus Orban.
„Alarmismul legat de Putin este primitiv și neserios. Bruxelles-ul, în schimb, este o realitate palpabilă și o sursă de pericol iminent. Acesta este adevărul amar și nu îl vom tolera!”, a adăugat el.
Mutarea țintei: de la Rusia la UE
Prin compararea UE cu fostul regim sovietic, Orban rescrie cadrul de securitate al Ungariei și al Europei Centrale.
Mesajul este unul strategic: pericolul nu vine din Est, de la Rusia, ci din instituțiile europene, care ar limita suveranitatea statelor membre. Această inversare de paradigmă permite guvernului ungar să justifice atât pozițiile sale critice față de Kiev în războiul din Ucraina, cât și confruntările repetate cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept și a fondurilor europene blocate.
Orban s-a opus constant acordării de ajutor militar și financiar pentru Kiev, încă de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucrainei, în urmă cu aproape patru ani.
În același timp, el a menținut relații apropiate cu Moscova și a adoptat o atitudine combativă față de partenerii Ungariei din UE și NATO, pe care îi prezintă drept promotori ai războiului.
În decembrie, el a afirmat că „nu este clar cine pe cine a atacat”, atunci când zeci de mii de soldați ruși au trecut granița Ucrainei, în februarie 2022.
Concomitent, guvernul de la Budapesta se află de mult timp în conflict cu UE, care a blocat miliarde de euro destinate Ungariei, din cauza îngrijorării liderilor europeni față de slăbirea instituțiilor democratice, erodarea independenței Justiției și corupția la nivel înalt semnalate pe întreg teritoriul ungar.
În replică, Orban a devenit un factor constant de blocaj în procesul decizional al UE, amenințând în mod repetat că va folosi dreptul de veto asupra unor politici-cheie, inclusiv în privința sprijinului financiar pentru Ucraina.
Sperietoarea „asediului extern”
Contextul electoral explică radicalizarea discursului său. Partidul de guvernământ Fidesz se confruntă cu cea mai serioasă competiție din ultimul deceniu din partea opoziției.
În acest cadru, Orbán utilizează narațiunea clasică a „cetății asediate”: Bruxelles-ul, corporațiile multinaționale și opoziția internă ar complota pentru a instala un guvern obedient intereselor externe.
„Este limpede ca lumina zilei că în Ungaria industria petrolieră, lumea bancară și elita de la Bruxelles pregătesc formarea unui guvern. Au nevoie de cineva care să nu spună niciodată «nu» cerințelor Bruxelles-ului.”, a spus Orbán.
Pe măsură ce alegerile se apropie, premierul a intensificat atacurile la adresa Partidului Tisza, pe care îl descrie drept o „marionetă” creată de UE pentru a-i răsturna guvernul și a servi interese străine – acuzații respinse ferm de formațiunea de opoziție.
Liderul acesteia, Peter Magyar, a promis că va repara relațiile tensionate ale Ungariei cu aliații occidentali, va relansa economia stagnantă și va readuce țara pe un parcurs mai democratic.
Elogiu interesat pentru Trump
Un element central al strategiei lui Orban este susținerea deschisă pentru președintele american, Donald Trump. Liderul ungar îl prezintă drept catalizatorul unei revolte globale împotriva „rețelei liberale” din media, afaceri și politică.
Pe plan intern, această poziționare servește unui dublu scop: consolidează legătura cu electoratul conservator și oferă legitimitate externă modelului său de „democrație intolerantă”.
Promisiunea lui de a „expulza influența străină” - ONG-uri, jurnaliști sau judecători considerați ostili - sugerează o posibilă înăsprire a controlului politic asupra instituțiilor și societății civile, dacă Fidesz obține un nou mandat.
„Noul președinte al Statelor Unite s-a revoltat împotriva rețelei globale de afaceri, media și politice liberale, sporindu-ne șansele!”, a spus Orban. „Și noi putem merge mult mai departe, eliminând influența străină din Ungaria, împreună cu agenții ei, care ne limitează suveranitatea.”
Premierul ungar a acuzat, de asemenea, că „mașinăria represivă de la Bruxelles” continuă să funcționeze în Ungaria și a promis că, după alegeri, „va face curățenie”.
Pe termen scurt, discursul anti-UE poate mobiliza electoratul naționalist, transformând alegerile într-o confruntare identitară.
Pe termen lung, însă, această retorică de confruntare riscă să adâncească ruptura dintre Ungaria și partenerii săi occidentali, cu consecințe economice și politice imprevizibile pentru Budapesta.
Citește pe Antena3.ro
