Rezultatul summitului de la Vilnius al Parteneriatului Estic, din 29 noiembrie, arată că UE trebuie să facă mai mult pentru a sprijini aspiraţiile europene ale partenerilor săi europeni, spun deputaţii europeni într-o rezoluţie adoptată joi.
Ei cer ca la Consiliul UE din decembrie să se dea un semnal politic puternic că uşa Uniunii rămâne deschisă, chiar dacă Ucraina nu a semnat Acordul de asociere cu Uniunea, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.
Să scoată la bătaie toate instrumentele
Rezoluţia spune că UE trebuie să utilizeze toate instrumentele, inclusiv ajutorul, comerţul, politica de vize şi proiectele de securitate energetică în cadrul unei "politici mai strategice şi mai flexibile" pentru a sprijini partenerii estici să aleagă legături mai puternice cu Europa.
Parlamentul condamnă presiunea exercitată de Rusia asupra Ucrainei, Armeniei şi a altor parteneri estici ca să îi îndepărteze de la semnarea tratatelor cu UE, cerând Uniunii şi statelor membre să răspundă acestora. Parlamentul cere Comisiei să ia în calcul măsuri, dacă Rusia încalcă regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului prin sancţiuni comerciale motivate politic împotriva UE şi a partenerilor săi.
Ucraina - o ocazie pierdută
Deputaţii deplâng decizia preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici de a nu semna acordul de asociere, numind aceasta "o mare oportunitate ratată". Ei subliniază sprijinul lor continuu în acest sens, cu condiţia ca solicitările să fie îndeplinite, şi cer Consiliului European din decembrie să transmită un semnal politic puternică că UE rămâne pregătită să discute cu Ucraina.
Solidari cu ucrainenii care protestează
Deputaţii europeni îşi exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean care demonstrează paşnic împotriva deciziei lui Ianukovici şi condamnă utilizarea "brutală şi inacceptabilă" a forţei de către forţele de securitate în nopţile de 9,10 şi 11 decembrie, inclusiv pe durata vizitei Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă al UE, Catherine Ashton. în Ucraina.
Ei cer eliberarea imediată şi necondiţionată a protestatarilor arestaţi şi fac apel la trimiterea în Ucraina a unei misiuni de mediere la nivel înalt a UE.
Deputaţii cer ca o misiune a Parlamentului European să meargă în Ucraina cât de curând posibil şi subliniază că există posibilitatea de a organiza alegeri noi, un instrument al oricărei democraţii, "atunci când este nevoie de o reînnoire a legitimităţii populare".
Armenia
Rezoluţia exprimă regretul Parlamentului privind decizia Armeniei de a se alătura uniunii vamale cu Rusia, după mai mult de trei ani de negocieri privind asocierea cu UE, cerând autorităţilor armenene să respecte dreptul poporului de a manifesta împotriva lor.
Georgia şi Republica Moldova - unele succese
Deputaţii salută iniţierea acordurilor politice şi comerciale cu Georgia şi Republica Moldova la summitul de la Vilnius şi speră ca acestea să poată fi semnate cât de curând posibil. Ei cer Comisiei să se asigure că cetăţenii acestor state vor beneficia de anumite avantaje tangibile, pe termen scurt, în urma acestor acorduri.
Ei salută, de asemenea, propunerea de a permite cetăţenilor moldoveni să călătorească în Spaţiul Schengen fără vize.
Azerbaidjan
Parlamentul cere Parlamentului din Azerbaidjan să reconsidere decizia de a suspenda participarea la adunarea parlamentară a EURONEST, ca urmare a criticilor aduse de PE privind modul în care au fost organizate alegerile prezidenţiale. Deputaţii exprimă îngrijorări şi în privinţa arestării activiştilor din opoziţie şi a hărţuirii ONG-urilor independente şi a presei.
Rusia - la distanţă
Parlamentul "respinge foarte ferm" orice propunere de a include Rusia în acordurile de asociere dintre UE şi partenerii estici.
De altfel, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, joi, că ţara sa nu aspiră la “statutul de superputere înţeleasă ca o aspiraţie la hegemonie globală sau regională”, într-o critică voalată la adresa SUA, în cadrul discursului său anual, ţinut în faţa Camerelor reunite ale Adunării Federale - Consiliul Federaţiei şi Duma de Stat - care anul acesta coincide cu marcarea a 20 de ani de la adoptarea Constituţiei Rusiei post-sovietice.
Putin:”Noi nu impunem nimic nimănui”
Liderul de la Kremlin a mai afirmat că Rusia are potenţial de a răspunde la orice fel de provocări militare, sugerând celorlalte ţări să nu-şi facă iluzii cu privire la posibilitatea de a realiza superioritate militară asupra Federaţiei Ruse. Referindu-se la Ucraina, Vladimir Putin a afirmat că Moscova a invitat Kievul în procesul de integrare pe care Rusia l-a iniţiat în cadrul spaţiului postsovietic, dar că “nu impune nimic nimănui”.
El a adăugat că Ucraina a sperat în acest an, chiar înainte de renunţa în ultimul moment la Acordul de Asociere pe care îl pregătea cu UE, “să asiste la toate întâlnirile troicii (Rusia-Belarus-Kazahstan) ca observator”.
În acest context, Putin a indicat că Armenia şi Kârgâzstanul sunt pe punctul să se integreze în Uniunea vamală.
“Proiectul nostru de integrare se bazează pe principiul egalităţii şi al intereselor economice reale”, a adăugat el.
După cum remarcă AFP, liderii ruşi nu au făcut în ultimele luni decât să descurajeze semnarea Acordului de Asociere a Ucrainei la UE, afirmând că acesta nu este în interesul economic al fostei republici sovietice şi va duce la pierderi de miliarde de dolari.
În fine, Putin a apărat proiectul pe care l-a iniţiat pe baza Uniunii vamale şi anume Uniunea economică euroasiatică, destinată să adune în jurul Moscovei fostele republici sovietice.
“Ne aşteptăm să încheiem până la 1 mai 2014 textul tratatului pentru a fi prezentat Parlamentelor din Rusia, Belarus şi Kazahstan”, a afirmat el, asigurând că Moscova va face totul ca proiectul euroasiatic să avanseze, fără a-l opune altor proiecte de integrare şi, fireşte, celui european.
Europenii au acuzat în ultimele săptămâni Rusia că a constrâns Ucraina, sub presiune economică, să renunţe la asocierea sa cu UE.