În primele alegeri desfășurate în Europa în „era” COVID-19, Partidul Sârb al Progresului (SNS), formațiunea populistă de dreapta a președintelui Aleksandar Vucic, a obținut o victorie zdrobitoare, extinzându-și puterea într-un scrutin parlamentar boicotat de o mare parte a forțelor de opoziție. Scorul peste așteptări obținut de SNS, aflat la putere de opt ani, a fost și o răsplată pentru modul în care autoritățile au gestionat pandemia de coronavirus.
Estimările realizate de institutele Ipsos și CeSID imediat după alegerile de duminică au arătat că SNS a obținut 63,4% din voturi, iar partenerul de guvernare al acestei formațiuni, Partidul Socialist al Serbiei, 10% din sufragii, a relatat, ieri, „Deutsche Welle”. Pe locul trei s-a plasat formațiunea de centru-dreapta Alianța Patriotică a Serbiei, cu 3,9%. „Sunt recunoscător poporului pentru acest sprijin istoric”, a declarat președintele țării, Aleksandar Vucic, care, deși nu a fost implicat direct în alegeri, și-a susținut din umbră apropiații, numele lui fiind înscris pe buletinele de vot în calitate de lider al SNS. De asemenea, el a folosit toate instrumentele mass-media pe care le controlează pentru a ataca opoziția. „Am câștigat peste tot! Am câștigat și acolo unde nu am mai făcut-o niciodată!”, a exclamat Vucic, euforic, la scurt timp după închiderea centrelor de votare, anunțând victoria categorică.
În pofida apelurilor opoziției de a rămâne acasă și a îngrijorării generale legate de o posibilă contaminare cu noul coronavirus, participarea electoratului nu a scăzut dramatic față de precedentele alegeri. Dintre cei 6,5 milioane de sârbi cu drept de vot, 48% au ținut să fie prezenți la scrutinul organizat pentru stabilirea celor 250 de membri ai Parlamentului, față de 56,7%, cât a fost rata de participare la scrutinul din 2016, arată „Deutsche Welle”. Electoratul s-a prezentat la secțiile de vot cu măști și mănuși și a respectat cu strictețe regulile de distanțare. Alegerile ar fi trebuit să aibă loc în aprilie, dar au fost amânate din cauza pandemiei. De altfel, remarcă analiști politici citați de Reuters, AFP și DPA, victoria categorică obținută de SNS este și o răsplată pentru modul în care autoritățile au gestionat până acum pandemia de coronavirus. Cu un bilanț de numai 261 de morți, Serbia pare să fi evitat într-o mare măsură tragediile prin care au trecut alte state lovite de COVID-19.
Derivă spre autoritarism
Victoria categorică a SNS a fost posibilă și datorită boicotului principalelor partide de opoziție, care susțin că, în momentul de față, în Serbia nu pot avea loc alegeri libere, din cauza alterării democrației și a derivei lui Vucic spre autoritarism. Potrivit unor comentatori politici citați de AFP, în Serbia avem de-a face cu un „sistem autoritar competitiv”. „Există concurenţă, dar protagoniştii nu sunt egali”, este de părere Dusan Spasojevic, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Belgrad. Partidul de guvernământ beneficiază de un peisaj media dominat de presa pro-guvernamentală şi de o vastă bază electorală formată din angajaţi ai serviciului public şi de rudele acestora, precizează alți analiştii. La rândul său, ONG-ul „Freedom House” consideră că Serbia nu mai este o democraţie, ci un „regim hibrid”.
De cealaltă parte, deși Constituţia îi conferă un rol onorific, Vucic este, fără îndoială, cel care ia deciziile. Şeful statului, care a fost de două ori prim-ministru, a ieşit mai puternic din criza noului coronavirus şi este mai popular ca niciodată, susțin sondajele de opinie.
Mai mult, el poate conta și pe aliați puternici pe scena internațională. Pe lângă China și Rusia, Vucic este sprijinit și de Occident, care consideră că acesta poate ajunge la un acord în conflictul cu Kosovo, fosta provincie sârbă căreia Belgradul refuză să-i recunoască independența. Statele Unite și Uniunea Europeană presează guvernul sârb să recunoască independența Kosovo, în timp ce executivul de la Belgrad încearcă să obțină intrarea în UE.
„În acest sistem electoral, o victorie de 40% este un rezultat foarte bun, dar cu peste 63% pentru SNS avem de-a face cu un tsunami electoral!”
Slobodan Zecevic, profesor la Institutul pentru Studii Europene