Parlamentul European a cerut suspendarea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, în cazul în care Ankara va pune în aplicare reforma constituțională aprobată prin referendumul din aprilie, care extinde prerogativele președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan. Concomitent, Turcia a respins propunerea de a renunța la negocierile de aderare la UE, în schimbul unei cooperări cu blocul comunitar într-o serie de domenii, scrie Reuters.
Parlamentul European a solicitat, ieri, suspendarea tratativelor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, dacă Ankara va trece la implementarea reformei constituționale, prevăzută de referendumul prin care președintele Erdogan a reușit să-și extindă prerogativele într-o manieră alarmantă. Liderii UE l-au criticat pe Erdogan și comportamentul său represiv față de adversarii politici, atât înainte, cât și după puciul eșuat din luna iulie a anului trecut. În același timp, însă, oficilitățile de la Bruxelles nu doresc să compromită acordul încheiat anul trecut cu Turcia, prin care Ankara oprește în mod eficient valul de imigranți care intrau în Europa prin Grecia, ameliorând astfel criza refugiaților, ce amenința la un moment dat unitatea blocului comunitar. Rezoluția adoptată ieri de Parlamentul European „invită Comisia și statele membre, în conformitate cu cadrul de negociere, să suspende oficial negocierile de aderare a Turciei, fără întârziere, dacă pachetul de reforme constituționale este pus în aplicare neschimbat”, scrie Reuters. Reforma constituțională propusă de Erdogan îi extinde acestuia prerogativele prezidențiale în mod considerabil. În opinia liderului de la Ankara, acest lucru este necesar pentru a asigura stabilitatea Turciei. Valurile succesive de arestări, încălcări ale drepturilor omului și abuzuri politice regizate de regimul de la Ankara, după puciul eșuat de anul trecut, ridică însă serioase semne de întrebare asupra adevăratelor intenții ale președintelui turc, considerat de cei mai mulți dintre liderii occidentali un dictator în devenire. Partidele de opoziție din Turcia și organizațiile pentru drepturile omului declară că aceste reforme amenință independența judiciară, concentrând toată puterea în mâinile unui singur om. La rândul lor, liderii UE și-au exprimat îngrijorarea în această privință. Comisia de la Veneția, precum și un grup de experți juridici din cadrul Consiliului Europei, for din care face parte și Turcia, au avertizat încă din luna martie, înainte de referendumul din Turcia, că această reformă constituțională reprezintă „un pas periculos înapoi” pentru democrație.
Președintele Erdogan nu are regrete
Între timp, președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat, ieri, că nu are regrete în legătură cu faptul că i-a numit pe unii lideri europeni „naziști”, după refuzul acestora de a permite unor miniștri turci să organizeze mitinguri în țări europene, la începutul acestui an, în vederea promovării referendumului dorit de șeful de la Ankara. „Nu regret deloc, deoarece comportamentul lor este unul care corespunde definiției nazismului”, a spus Erdogan despre o serie de lideri europeni, într-un interviu pentru canalul de televiziune francez France 24. La începutul acestui an, Germania și Olanda au blocat câteva evenimente ale unor oficialități de la Ankara, care au vrut să se adreseze etnicilor turci ce trăiesc în cele două țări europene, înaintea referendumului constituțional asupra sporirii prerogativelor președintelui turc.