Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Administrația Trump impusese recent noi sancțiuni asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, chiar dacă insuficiente în opinia multor congresmeni americani.
Liderul de la Washington acceptase și furnizarea de armament pentru armata ucraineană, cu condiția ca achizițiile să fie plătite de europeni, ceea ce a adus contracte de miliarde de dolari industriei americane de apărare.
La un moment dat, Trump a mers până într-acolo încât a sugerat că ar putea trimite Ucrainei rachete „Tomahawk”, cu rază lungă de acțiune, dar a renunțat apoi rapid la idee după o discuție cu Putin, care pare să-l fi convins că această decizie ar fi riscat să declanșeze un conflict direct între SUA și Rusia.
Apoi, din nou, Trump a răsturnat întreaga strategie.
Ploaie de concesii făcute Moscovei
Proiectul de acord ruso-ucrainean prezentat de Casa Albă include 28 de puncte, ce par desprinse direct din revendicările Kremlinului.
Planul ar obliga Ucraina să cedeze Rusiei toate teritoriile pe care Moscova le-a revendicat în Donețk și Lugansk, iar Statele Unite ar urma să recunoască oficial aceste regiuni ca aparținând Federației Ruse.
În plus, documentul ar interzice staționarea forțelor NATO pe teritoriul Ucrainei, eliminând un element-cheie de descurajare militară. Mai mult, armata ucraineană ar fi limitată la 600.000 de militari - o reducere de 25% față de efectivele actuale - și nu ar mai putea deține arme cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească în interiorul Rusiei.
În schimb, toate sancțiunile occidentale împotriva Moscovei ar fi ridicate, iar Rusia ar fi reintegrată în economia globală - un obiectiv esențial pentru Putin, în condițiile în care războiul prelungit a afectat grav economia rusă.
Presiune imensă pe Zelenski
Pentru a accentua presiunea, Trump a impus și un termen-limită extrem de strâns: Ucraina ar trebui să accepte planul până joi, de Ziua Recunoștinței în Statele Unite. Termenul presupune ca Kievul să renunțe nu doar la teritorii, ci și la capacitatea sa de a se apăra și de a construi alianțe strategice în Europa.
Rămâne neclar ce se va întâmpla dacă președintele Volodimir Zelenski respinge propunerea, refuzând să renunțe atât la teritoriu, cât și la suveranitatea militară a țării.
Miza este însă evidentă: riscul ca Statele Unite să reducă drastic sprijinul militar și informațional pentru Ucraina, o decizie care ar putea afecta întreaga arhitectură de securitate a Europei.
Într-un interviu acordat la sfârșitul săptămânii trecute rețelei „Fox News”, Donald Trump preciza că „joi este, credem noi, un termen potrivit”. Președintele american a amintit apoi că, în trecut, a prelungit anumite termene „când lucrurile mergeau bine”, făcând o referire la numeroasele deadline-uri stabilite și apoi ignorate de el pe parcursul acestui conflict.
Potrivit unor oficiali americani, administrația Trump a transmis Kievului un semnal clar că Washingtonul se așteaptă ca Ucraina să accepte planul de pace propus.
Sub acoperirea anonimatului, unul dintre oficiali, citat de presa americană, a precizat chiar că șeful Consiliului de Securitate Națională al Ucrainei, Rustem Umerov, a primit o copie a documentului încă de acum o săptămână, în timpul unei vizite secrete la Miami.
În plus, o parte dintre modificările sugerate de acesta ar fi fost incluse în ultima variantă a planului.
„Va trebui să-i placă, iar dacă nu-i place, știți cum e, atunci n-au decât să continue să lupte”, a afirmat Trump, întrebat despre reacția președintelui Zelenski la propunerea de pace.
Rugat să clarifice dacă Statele Unite vor reduce sprijinul pentru Ucraina în cazul unui refuz, Trump a răspuns: „La un moment dat, va trebui să accepte ceva”.
Zelenski, aflat sub presiune atât pe front, unde armata ucraineană pierde treptat teren, cât și acasă, unde un scandal de corupție zdruncină guvernul de la Kiev, a recunoscut că se confruntă cu o alegere dramatică.
„Acum este unul dintre cele mai dificile momente din istoria noastră”, a spus el într-un mesaj video adresat populației. „Ucraina se poate afla în fața unei alegeri extrem de grele: fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener esențial”, afirma el.
Relația dintre Zelenski și Trump a fost tensionată încă de la întâlnirea lor explozivă din Biroul Oval, în luna februarie.
Atunci când Trump i-a spus liderului ucrainean „Nu dispui de atuurile necesare!”, șeful Casei Albe și-a expus fără echivoc viziunea asupra raportului de forțe: partea mai slabă, în opinia lui, trebuie să cedeze.
Deși, ocazional, s-a abătut de la această poziție - sugerând chiar în toamnă că Ucraina ar putea recupera teritoriile ocupate de Rusia - Trump a revenit constant la o abordare favorabilă Kremlinului.
Criticat până și de congresmenii republicani
„Planul pentru Ucraina încalcă în mod evident suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, remarcă Douglas Lute, general în retragere, fost comandant al forțelor americane în Europa și ulterior membru al consiliilor de securitate națională din administrațiile George W. Bush și Barack Obama, care sintetizează documentul propus de Trump.
„Tema comună a acestei administrații este formularea unor termeni vagi, imposibil de aplicat și negociați fără consultarea tuturor părților implicate”, avertizează acesta.
Documentul, redactat fără aportul Kievului, al aliaților europeni sau al Congresului, a fost prezentat de Casa Albă drept un „punct de plecare” flexibil, în principiu. Există discuții despre includerea unei garanții de securitate americane pentru apărarea Ucrainei în cazul unei noi agresiuni ruse.
Dar, potrivit textului, formularea este neclară, iar termenii planului interzic explicit aderarea Ucrainei la NATO.
În plus, ideea că documentul poate fi doar o bază de discuție se lovește de termenul-limită impus de Donald Trump: președintele Zelenski are, practic, doar câteva zile pentru a decide asupra unor prevederi cu implicații majore pentru viitorul țării sale.
Conform propunerii americane, NATO nu ar putea desfășura forțe pe teritoriul Ucrainei. Dacă Rusia ar invada din nou, acordul prevede un „răspuns militar coordonat” și reintroducerea sancțiunilor - adică o repetare a situației actuale, care nu a determinat Moscova să-și schimbe comportamentul.
Documentul nu menționează protejarea Ucrainei împotriva atacurilor cibernetice, a sabotajelor sau a loviturilor asupra infrastructurii de comunicații, toate fiind tactici actuale frecvente ale Rusiei.
Textul solicită ca Ucraina să organizeze alegeri în termen de 100 de zile. Nicio prevedere similară nu este impusă Rusiei lui Vladimir Putin, cealaltă parte semnatară.
Criticile au venit imediat și din partea republicanilor care susțin Ucraina.
„Așa-numitul plan de pace are probleme reale”, a afirmat senatorul Roger Wicker din Mississippi, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat. „Ucraina nu ar trebui obligată să-și cedeze teritoriile în fața unuia dintre cei mai notorii criminali de război din lume!”.
Senatorul a enumerat o serie de rezerve față de document și a tras concluzia: „Orice sugestie că putem discuta controlul armamentului cu un mincinos și un ucigaș în serie precum Putin trebuie privită cu profund scepticism”.
Senatorul Mitch McConnell, liderul republican extrem de influent din Kentucky, a avertizat că „Putin a încercat tot anul să-l facă pe președintele Trump de râs”. „Răsplătirea cruzimii ruse ar fi dezastruoasă pentru interesele Americii”, a adăugat acesta, într-o declarație publică.
Inițial, Casa Albă a părut să se distanțeze de planul de pace. Secretarul de Stat, Marco Rubio, care deține simultan funcția de consilier pentru securitate națională, a spus că sunt luate în calcul mai multe idei, toate supuse modificării.
Cu toate acestea, la mijlocul săptămânii trecute, secretara de Presă Karoline Leavitt a anunțat că Rubio și Steve Witkoff, emisarul special al președintelui, au lucrat „discret” la redactarea planului, iar Trump a aprobat direcția generală.
Președintele și-a intensificat ulterior sprijinul pentru document, iar oficiali ai Casei Albe au început să sublinieze elementele unui proiect amplu de reconstrucție a Ucrainei, condus de Statele Unite - un demers comparat de unii cu Planul Marshall, care a schimbat Europa după Al Doilea Război Mondial.
„Președintele susține acest plan!”, a declarat Leavitt. „Este un plan bun atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, și credem că ar trebui să fie acceptabil pentru ambele părți. Lucrăm intens pentru a-l finaliza”, a adăugat purtătoare de cuvânt a Casei Albe.
Lovitură grea pentru Europa
Formularea purtătoarei de cuvânt a atras imediat atenția, deoarece întregul continent european - nu doar Kievul și Moscova - are un interes major în rezultat.
Dacă Trump privește discuțiile aproape exclusiv prin prisma teritoriilor și a „schimburilor de terenuri”, europenii gândesc atât din perspectiva securității pe termen lung, cât și din cea a limitării ambițiilor lui Putin.
Dacă înțelegerea ar fi adoptată în forma discutată acum, Putin ar obține recunoașterea controlului asupra Crimeei și a unor regiuni din estul Ucrainei.
Documentul menționează explicit posibilitatea dislocării de avioane de luptă europene în Polonia - o concesie pe care Kremlinul, probabil, o va respinge categoric. Cu toate acestea, reducerea efectivelor și a capacității armatei ucrainene ar subția semnificativ fâșia-tampon existentă în momentul de față între trupele rusești și statele europene din NATO.
Până acum, europenii au investit enorm în armata ucraineană, cea mai mare din Europa, care a devenit în ultimii patru ani extrem de experimentată în luptă și dispune de o tehnologie militară mult mai sofisticată decât majoritatea trupelor occidentale.
Din această perspectivă, planul lui Trump, care prevede reducerea efectivelor armatei ucrainene de la 900.000 de oameni la 600.000, riscă să compromită total strategia europeană de apărarea contra Rusiei pe termen lung.
În acest context, oficialități de rang înalt din Regatul Unit, Franța, Germania, Ucraina și Statele Unite, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene urmau să se întâlnească duminică la Geneva, pentru a dezbate planul elaborat de Washington.
Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, și secretarul de Stat american, Marco Rubio, fac parte din delegația americană. Înaintea plecării lui Marco Rubio spre Geneva, Donald Trump a precizat că actuala sa propunere pentru a se pune capăt războiului din Ucraina nu este oferta sa finală.
Imprevizibilitatea președintelui american a devenit însă o normalitate în toate negocierile inițiate de Casa Albă, iar liderii europeni speră să-l convingă pe acesta că ar fi o mare eroare ca aliații tradiționali ai Statelor Unite să fie sacrificați în favoarea Moscovei.
Citește pe Antena3.ro
