Planuri NATO:Forţă de reacţie rapidă împotriva Rusiei

Miniştrii Apărării din ţările membre ale NATO au hotărît să creeze o forţă de reacţie rapidă, care să contracareze eventualele atacuri armate ale Rusiei.

Miniştrii Apărării din ţările membre ale NATO au hotărît să creeze o forţă de reacţie rapidă, care să contracareze eventualele atacuri armate ale Rusiei.

Planul a fost dezbătut ieri de miniştrii NATO, la Londra, propunerea pentru crearea unei asemenea forţe venind chiar din partea Marii Britanii, încă din luna aprilie, cu ocazia unor discuţii legate de cum ar putea fi transformată Alianţa, pentru a răspunde provocărilor de astăzi, după încheierea războiului rece, scrie timesonline.

Legat de crearea forţei de reacţie rapidă a NATO, iniţial, SUA erau tentate să compună o forţă de dimensiuni mai mici şi de apărare “uşoară”, care să poată fi desfăşurată cînd o ţară membră a Alianţei este ameninţată, scrie, la rîndul său, publicaţia americană Los Angeles Times, citînd o oficialitate militară de la Washington.

Neactualizat

Statutul actual al NATO prevede, în articolul 5, că atacul armat asupra unui membru al Alianţei este considerat ca atac asupra tuturor membrilor săi, obligîndu-i pe aceştia să intervină în apărarea celui atacat. Însă articolul 5 a fost invocat doar o singură dată în istoria Alianţei, după atentatele antiamericane de la 11 septembrie 2001. Avînd în vedere evoluţiile neaşteptate în ţările din estul Europei, iar ca exemplu concret şi grav conflictul armat ruso-georgian, precum şi sosirea unor noi membri în NATO în ultimii ani, Alianţa se întreabă dacă articolul 5 din statutul organizaţiei nu ar trebui reconsiderat în perspectiva creării unei forţe de reacţie rapidă, care să contracareze atacuri armate de tipul celui rusesc, din Georgia.

Întrebări

Discuţiile de ieri, de la Londra, s-au dovedit a fi destul de delicate, multe întrebări negăsindu-şi un răspuns imediat. Una dintre acestea, cum a fost cea dacă o eventuală forţă de reacţie rapidă a Alianţei ar provoca, mai degrabă, Rusia, decît să o potolească, a stîrnit controverse chiar în sînul Alianţei. Germania, Franţa şi Italia s-au arătat a fi cele mai prudente în privinţa relaţiilor cu Rusia, căreia îi displace ca NATO să se apropie prea mult de graniţele ei. SUA au fost ceva mai ferme, secretarul Apărării, Robert Gates, făcînd aluzie la ideea unei intimidări mai concrete, ce ar presupune “genul de acţiuni în care NATO este angajată de 60 de ani, care nu sunt însă provocatoare şi nu trasează linii ferme”.

Aroganţă

Cînd încă nu se încheiase reuniunea miniştrilor NATO de la Londra, la Moscova, preşedintele rus Dmitri Medvedev, care cu o zi înainte anunţase că nu vrea să îşi strice “bunele relaţii şi cooperarea cu Washingtonul” din cauza conflictului cu Georgia, acuza ieri NATO că Alianţa a fost cea care “a provocat” acest conflict şi toată situaţia actuală din Caucaz. Apoi, a ironizat-o pe Condoleezza Rice, secretarul de stat american, care, vorbind despre relaţiile ruso-americane în ziua precedentă, acuzase Rusia de comportament “autoritar” şi “agresiv”, spunînd că riscă să rămînă izolată din această cauză şi adăugînd că SUA vor coopera cu această ţară membră permanentă a Consiliului de Securitate, doar “de nevoie”.

“Partenerii noştri americani afirmă că vor să ajute în continuare Rusia, învăţămîntul, justiţia (din acestă ţară, n.r.) ... ar fi interesant să ştim ce poate însemna asta”, a continuat el pe acelaşi ton ironic, făcînd aluzie la programul american de încurajare a dezvoltării societăţii civile din Rusia. “Dacă toate astea continuă, în curînd, americanii ne vor alege şi preşedintele ţării”, şi-a încheiat Medvedev “spectacolul” dat la Kremlin în faţa unor organizaţii nonguvernamentale. El a pledat pentru un nou pact de securitate în Europa, care să înlocuiască structurile deja existente.