Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reducerea numărului de militari americani staționați pe teritoriul României este o „surpriză” anunțată încă din luna februarie. Chiar dacă această retragere parțială nu este semnificativă din punct de vedere operațional, decizia administrației Trump poate transmite un mesaj strategic îngrijorător.
„Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională.”, anunța, ieri, Ministerul român al Apărării Naționale, la scurt timp după apariția informației privind reducerea numărului militarilor americani staționați pe teritoriul țării noastre.
MApN mai preciza că „decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american”.
„Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune.”, mai arăta comunicatul ministerului.
La rândul lui, Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, dădea asigurări că „România rămâne o țară sigură”, iar prezența militară aliată pe teritoriul național continuă să fie una „considerabilă”.
„Prezența aliaților este în continuare consistentă în România — fie că vorbim de Statele Unite, care rămân aici cu aproximativ o mie de militari, fie de ceilalți parteneri NATO: Franța, Belgia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Polonia sau Macedonia de Nord, care rămân alături de noi. Avem exerciții militare în derulare, iar România este și va rămâne o țară sigură.”, declara Moșteanu.
Ministrul a spus, apoi, că principala forță de apărare a țării este și rămâne Armata Română.
„Când vorbim despre sute sau mii de soldați străini, trebuie să ne uităm la zecile de mii de soldați români care ne protejează zilnic. Echipamentele moderne continuă să vină, iar contractele de înzestrare — care ar fi trebuit să se întâmple de mult — se desfășoară acum.”, adaugă Moșteanu.
„Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotațională, venea, pleca, nu o să mai stea aici. Nici în acest moment nu este aici. De aproximativ o lună de zile au plecat. Erau aproximativ 1.200-1.500 de militari.”, a mai spus Moșteanu.
Întrebat dacă retragerea parțială a trupelor americane i se pare un regres, Moșteanu a răspuns: „Aș fi vrut să nu fie așa. Însă, din nou spun, în cazul fiecărei țări (...) cămașa e întotdeauna mai aproape de corp decât haina. Fiecare țară își stabilește propria strategie.”.
La începutul anului 2025, cifrele oficiale arătau că, în România, erau dislocați peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. 1.400 dintre aceștia erau la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
La începutul lunii octombrie, Ionuț Moșteanu declara pentru Europa Liberă că „la Mihail Kogălniceanu sunt în jur de două mii și ceva de militari americani”.
Șocul Administrației Trump 2.0
Încă din primele zile ale noului său mandat la Casa Albă, președintele Donald Trump anunța că Statele Unite își vor repoziționa trupele desfășurate în afara granițelor țării, pe baza unei prioritizări a pericolului reprezentat de China în zona indo-Pacifică, precum și a amenințării directe a fluxului drogurilor spre consumatorii americani, înlesnit de state din America Latină.
Concomitent, începând din luna februarie, în contextul încercărilor sale eșuate de a face pace în Ucraina, șeful Casei Albe a început să vorbească insistent despre un transfer de responsabilitate în privința asigurării securității colective în Europa, de la Statele Unite, către Uniunea Europeană.
În acest context, Trump și-a manifestat din nou nemulțumirea, exprimată, de altfel, încă din timpul primului său mandat prezidențial, față de lipsa de implicare financiară a europenilor în privința apărării propriului continent și a amenințat direct cu retragerea masivă a trupelor americane din Europa.
Încă din primăvară, atât Pentagonul, cât și oficiali americani de rang înalt anunțau că vor fi retrași cel puțin 10.000 de soldați din estul Europei, din cei 20.000 care fuseseră trimiși pe teren de fostul președinte american, Joe Biden, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
În acel moment, Bruxelles-ul a primit un mesaj extrem de clar din partea Washingtonului: europenii trebuie să-și ia soarta în propriile mâini, mult mai mult decât o făcuseră până atunci.
Relația transatlantică a resimțit un șoc serios din partea noii administrații americane, iar europenii, în frunte cu francezii și germanii, au început să vorbească serios despre o nouă arhitectură de apărare a continentului, concepută de către UE, în fața pericolului reprezentat de Rusia.
În aceste condiții, cu un război aflat deja la frontierele lor, multe state europene își pun întrebarea dacă merg în continuare cu NATO și își asumă finanțarea de 5% din PIB pentru a compensa lipsa de angajament a SUA, însă în cadrul blocului militar transatlantic, sau creează un nou sistem de securitate - despre care nimeni nu știe încă cum va funcționa - coordonat de către UE.
Capcanele pentru România
Chiar dacă retragerea parțială a militarilor americani din România nu este semnificativă din punct de vedere operațional, iar Trump a dat asigurări că NATO și, implicit, SUA vor continua să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat, mesajul strategic dat de către Casa Albă oficialităților de la București nu pare unul liniștitor, în condițiile în care Polonia, spre exemplu, nu a primit până acum vreo informare despre o eventuală reducere a numărului de soldați ai US Army staționați pe teritoriul său.
Parteneriatul strategic cu SUA, până nu de mult principalul garant al securității noastre naționale, nu mai pare acum atât de puternic ca în trecut, scoaterea României din programul Visa Waiver, în luna mai a acestui an, fiind un prim semn al unei răceli bilaterale.
În acest context, situația politică actuală favorizează atacuri politice și critici vehemente la adresa conducerii actuale de la București, care, foarte probabil, va fi acuzată că, deși știa de multă vreme despre planurile americane de redesfășurare militară în Europa de Est, nu a fost capabilă să remedieze - prin acțiuni diplomatice sau activități eficiente de lobby - relația cu SUA.
În plus, susțin criticii guvernului Bolojan, autoritățile române s-ar fi apropiat ostentativ de mult de structurile europene, neglijând legăturile cu principalul lor partener strategic.
Chiar dacă, într-o discuție pe tema NATO, relația politică nu este una decisivă, aceasta, evident, poate ajuta enorm.
Citește pe Antena3.ro
