x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Populiștii europeni se grăbesc să se dezică de Putin

Populiștii europeni se grăbesc să se dezică de Putin

de Şerban Mihăilă    |    11 Mar 2022   •   07:30
Populiștii europeni se grăbesc să se dezică de Putin

Ani de zile, președintele Putin s-a bucurat de imaginea unei personalități politice influente în multe state din UE. Chiar și în țările care au adoptat o linie fermă anti-Kremlin de la anexarea ilegală a Crimeei, în 2014, Putin a căutat oportunități să se atașeze la mișcările politice populiste ce promovează o agendă antioccidentală și subminează încrederea în politica europeană tradițională. Invazia Ucrainei a făcut însă ca mulți dintre cei care se aliaseră anterior cu Putin să se distanțeze acum de Kremlin.

Liderul de la Kremlin s-a asociat în mod repetat cu figuri proeminente ale opoziției eurosceptice, precum Marine Le Pen în Franța, Matteo Salvini în Italia, Geert Wilders în Olanda și Viktor Orban, premierul Ungariei, cu acesta din urmă stabilind probabil cea mai periculoasă legătură pentru UE, din punctul de vedere al Bruxelles-ului.

Fie că sprijinul acestor lideri s-a făcut prin vizite simbolice la și de la Moscova sau prin finanțare directă, populiștii vocali, care au minimalizat permanent amenințarea Rusiei, au jucat un rol important în planul lui Putin de a diviza Europa și de a o împiedica să ia măsuri drastice contra unei Moscove tot mai agresive.

Orban, Le Pen și Salvini părăsesc corabia

La începutul acestei săptămâni, liderul politic italian de extremă-dreapta Matteo Salvini, un adversar înverșunat al migrației în masă, a vizitat Przemysl, oraș din Polonia aflat la granița cu Ucraina, pentru a-și arăta sprijinul față de refugiații ucraineni forțați să își părăsească locuințele.

La sosire, primarul din Przemysl i-a spus lui Salvini să privească „la ceea ce a provocat prietenul său Putin”, în timp ce-i flutura un tricou cu chipul președintelui rus. În 2014, Salvini fusese văzut purtând un tricou identic, în timp ce vizita Moscova. 

Între timp, candidata la președinția Franței, Marine Le Pen, a fost nevoită să meargă pe sârmă, apărând legăturile sale anterioare cu Putin, care au implicat un sprijin financiar de la băncile rusești. Partidul ei și-a justificat asocierea cu Putin din punct de vedere istoric, însă Le Pen însăși a fost forțată să recunoască faptul că acesta a condus un „regim autoritar”, iar invazia Ucrainei este o „încălcare clară, directă, a dreptului internațional și absolut de neiertat”. 

Invazia rusă l-a forțat și pe Viktor Orban să condamne „ofensiva armată a Rusiei” și să permită trecerea trupelor și armamentului NATO prin Ungaria, deși a încercat să atenueze eventualele represalii din partea Rusiei, împiedicând accesul direct al echipamentelor militare din Ungaria în Ucraina. 

Prietenie din interes

Comportamentul agresiv al lui Putin nu este, bineînțeles, ceva nou. Toate aceste personalități au văzut ce a făcut Rusia în 2014 și au continuat să mențină relații cu Kremlinul. 

Ce au câștigat ele din apropierea de un autocrat? În cazul împrumuturilor lui Le Pen de la băncile rusești și al finanțării lui Orban pentru o centrală nucleară, Rusia a prezentat o oportunitate de investiție pe care ambii s-ar fi luptat din greu să o găsească în altă parte. 

În plus, în cazul lui Orban, banii europeni au venit în ultimii ani cu anumite condiții, cum ar fi respectarea normelor UE privind drepturile omului și libertatea de exprimare, principii de care, oricum, Putin nu a ținut niciodată cont. 

Strategie de divizare

Pe de altă parte, nu numai banii au constituit punctul de atracție al formațiunilor populiste față de Putin. Liderul de la Kremlin reprezintă, în același timp, un tip de conducere politică aflată în contrast direct cu ceea ce conservatorii europeni consideră a fi o agendă mult prea liberală a Bruxelles-ului, una care – susțin ei – promovează incluziunea ce amenință valorile tradiționale iudeo-creștine.

Andrius Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei și actual membru al Parlamentului European, afirma recent că obiectivul lui Putin în acest sens a fost întotdeauna transparent.

„Strategia lui Putin a fost identificarea unor oameni în cadrul Uniunii Europene, care să sprijine unele dintre ideile sale politice și sociale interne mai radicale. El a înțeles foarte bine că așa ne dezbină din punct de vedere politic, divizând Consiliul European și Parlamentul European, astfel încât să nu putem adopta poziții puternice și unitare contra sa.”, remarca Kubilius pentru CNN.

Între ideile utilizate de Putin pentru atragerea conservatori europeni de partea sa figurează promovarea unui sistem legislativ pentru subminarea sistemului judiciar independent și reprimarea presei libere, precum și legi contra comunității LGBT.

„Multe din grupurile liberale din Parlamentul European urăsc tipul de conservatorism tradițional pe care îl văd la Rusia!”, observa, recent, Gunnar Beck, europarlamentar din partea partidului populist german de dreapta „Alternative fur Deutschland”.

Vorbind despre partidul său și partenerii săi populiști din Parlamentul European, Beck a recunoscut, tot pentru CNN, că „mulți dintre noi se opun tendințelor sociale la modă ale timpului nostru, unele dintre acestea promovate prin intermediul banilor publici. Ne uităm la Rusia și vedem o țară europeană în care aceste probleme nu au mers prea departe, din punctul nostru de vedere."

Deși a spus că invazia lui Putin este o „încălcare clară a dreptului internațional”, Beck și alții ca el consideră în continuare că furia Occidentului față de comportamentul Rusiei este uneori „profund ipocrită” și îl consideră pe Putin un exemplu de lider care apără „patrimoniul și valorile” țării sale.

Pentru eurosceptici, Rusia lui Putin este intolerantă față de lucruri care, în opinia lor, erodează verticalitatea socială și morală a țării, cum ar fi drepturile LGBT și imigrația în masă.

Ei nu văd nicio disonanță în condamnarea războiului pornit de Putin și aplaudarea, simultană, a rezistenței acestuia la valorile liberale și moderne.

Tot mai izolat

Cu toate acestea, invazia din Ucraina pare să-l fi transformat pe Putin într-un paria internațional, mai ales în ochii liderilor europeni, care se tem acum de agresiunea Rusiei, dar și de percepția acesteia în ochii propriului electorat. Foarte probabil, Le Pen va evita să mai scoată în evidență legăturile sale cu Putin înainte de alegerile franceze din aprilie. 

De asemenea, alegerile din Ungaria, tot din aprilie, îl vor forța pe Orban să-și schimbe radical discursul în fața alegătorilor săi tradiționali, cărora, le-a spus, ani de zile, că UE este inamicul, iar Putin este „un tip grozav”.

De altfel, pe măsură ce războiul continuă, Putin pare să fi devenit persona non grata pentru cei mai mulți dintre liderii care, cu doar două luni în urmă, se chinuiau să-i intre în grații, oferindu-i președintelui rus, la vremea respectivă, statutul de actor global important.

 

×