Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De parcă nu ar fi fost suficient de complicat întregul caz Cornelius Gurlitt - “comoara nazistă”, soarta comorii este îngreunată de cele două testamente lăsate de răposatul octogenar.
Tribunalul Munchen a anunţat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că a intrat în posesia a două testamente lăsate de Cornelius Gurlitt. “Primul testament a fost redactat la data de 9 ianuarie, iar al doilea la data de 21 februarie. Al doilea testament îl completează pe primul şi aduce o detaliere concretă a lucrurilor. Cele două testamente au fost trimise de un notar din Baden-Wuttemberg”, a anunţat preşedintele Tribunalului Munchen, Gerhard Zierl.
Cine este vizat
Persoanele vizate de testament vor fi informate în cel mai scurt timp. “Nu dorim să facem nici un fel de comentarii despre identitatea acestora”, a adăugat Zierl. Presa germană a dezvăluit zilele trecute că Gurlitt şi-a lăsat toată averea Muzeului de Artă din Berna. Peste 1.600 de opere de artă, două locuinţe în Munchen şi Salzburg, dar şi sume importante de bani vor ajunge în posesia muzeului elveţian. Asta dacă responsabilii muzeului vor accepta această moştenire. Aproape 600 de opere din colecţia muncheneză sunt suspectate a fi artă degenerată sau jefuită de nazişti de la proprietarii lor evrei.
Ce spune legea
Legea germană aloca un timp de gândire de şase luni pentru moştenitorii din străinătate. În cazul unor moştenitori de pe teritoriul Germaniei, decizia trebuie comunicată în termen de şase săptămâni. “În cazul în care moştenitorul vizat de testament va refuza moştenirea, atunci se vor căuta rudele îndepărtate, Gurlitt nefiind căsătorit şi neavând copii. Dacă nici aceştia nu vor accepta moştenirea, atunci ea va ajunge în posesia landului Bavaria. Statul german este ultimul pe lista posibililor moştenitori”, a comentat judecătorul.
Tocmai de aceea, Tribunalul Munchen va demara verificarea posibililor moştenitori legali, alţii decât cei menţionaţi în testament. Un văr de-ai lui Cornelius Gurlitt, domiciliat în Barcelona, a anunţat deja în presa elveţiană că va ataca în instanţă testamentul, fiindcă nu a fost redactat de octogenar în deplinătatea facultăţilor mintale. “Încă nu s-a primit o astfel de contestaţie şi nici un avocat nu s-a prezentat în acest sens. Este posibil ca un moştenitor legal să conteste testamentul. Este de datoria instanţei să stabilească dacă domnul Gurlitt a fost în deplinătatea facultăţilor mintale când s-a redactat testamentul”, a mai spus Zierl. Cornelius Gurlitt a murit la data 6 mai, în locuinţa sa din cartierul munchenez Schwabing, devenită celebră odată cu dezvăluirea descoperirii făcute în aceasta, şi anume existenţa unei colecţii de opere de artă (1.406) semnate de mari maeştri ai artei. “Testamentul nu include informaţii despre locul şi modul în care Cornelius Gurlitt doreşte să fie înmormântat”, a încheiat Zierl.
