x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Presa rusa: Referendumuri privind independenţa în Ucraina: urmează maghiarii, polonezii şi românii?

Presa rusa: Referendumuri privind independenţa în Ucraina: urmează maghiarii, polonezii şi românii?

de Agerpres    |    16 Mai 2014   •   18:03
Presa rusa: Referendumuri privind independenţa în Ucraina: urmează maghiarii, polonezii şi românii?

Chiar dacă Rusia nu pare să aspire la dezmembrarea totală a Ucrainei şi la anexarea unei jumătăţi din teritoriul acesteia, ea a creat un precedent în alte ţări. Un prim "balon de testare" a fost lansat de Ungaria, constată cotidianul rus Gazeta, preluat de Courrier International.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a subliniat, în contextul referendumurilor din Doneţk şi Lugansk, necesitatea ca maghiarii din Ucraina să obţină autonomie şi dublă cetăţenie. "Considerăm problema maghiară o problemă europeană. Maghiarii care locuiesc în Carpaţii ucraineni trebuie să beneficieze de drepturile aferente comunităţii naţionale, de dreptul la dublă cetăţenie şi la autonomie. Situaţia celor 200.000 de maghiari care locuiesc în Ucraina conferă acestei probleme o acuitate deosebită. Acestea sunt aşteptările noastre faţă de noua Ucraină", a declarat Orban.

Ulterior, la presiunile Kievului şi Varşoviei, ministrul afacerilor externe al Ungariei, Janos Martonyi, a nuanţat declaraţiile premierului Orban, precizând că Ungaria nu cere autonomie teritorială pentru maghiarii din Ucraina.

Potrivit Gazeta, discursul lui Orban aminteşte foarte mult de retorica Moscovei privind "regiunile rusofone". În regiunea Carpaţilor ucraineni, 12% din populaţie este maghiară, ceea ce reprezintă 150.000 de persoane. În unele zone, densitatea lor atinge şi 90%. Există o universitate maghiară, şcoli maghiare. Mai multe zeci de mii de cetăţeni ai Ucrainei au primit paşapoarte ungureşti după simplificarea legii privind cetăţenia. Nu sunt toate acestea suficiente pentru organizarea unui referendum?

Aceasta în ceea ce priveşte Ungaria. Însă mai există şi Polonia, care priveşte cu nostalgie la Volhinia (Volânia) şi Galicia, care nu atât de demult mai făceau parte din Polonia (regiuni polono-lituaniene din secolul al XIV-lea până în al XVIII-lea, apoi poloneze între 1918 şi 1939).

În Ucraina, există circa 144.000 de polonezi şi aproape 1 milion de locuitori de origine poloneză. Polonia a stabilit importante cote pentru studenţi din Ucraina şi, din 2008, oferă polonezilor din Rusia, Ucraina, Belarus şi Lituania o "carte de identitate", cu ajutorul căreia poţi să găseşti un loc de muncă (în Polonia) şi să obţii dublă naţionalitate. De ce nu ar fi recuperată Galicia acum, dat fiind amploarea revoltelor în Ucraina? Sau de ce, pentru început, să nu se ceară un referendum în Volhinia şi impunerea limbii poloneze ca a doua limbă oficială?

Nu în ultimul rând - România, continuă Gazeta. La mijlocul anilor 1990, toţi locuitorii regiunilor care au aparţinut odată României au primit posibilitatea de a deveni de asemenea cetăţeni ai ţării. Era vorba de regiunile Cernăuţi (Bucovina), Odesa şi Transcarpatia (Rutenia transcarpatică). În prima dintre aceste regiuni, unde, potrivit Gazeta, 12% din populaţie se consideră română, această măsură a avut cel mai mare succes. În Bucovina de Nord, românii reprezintă mai mult de jumătate din populaţie.

Aici sunt şcoli româneşti, publicaţii româneşti, iar limba română a obţinut un statut oficial în anumite localităţi. Un referendum, independenţă, de ce nu, în timp, şi o absorbţie a acestor teritorii? Pentru aceasta, România nu are de făcut decât două lucruri: să recunoască referendumul din Crimeea, apoi pe cele din regiunile estice ale Ucrainei, subliniază cotidianul rus.

Chiar şi la Kiev speculaţiile pe marginea dezmembrării ţării nu contenesc de peste 20 de ani, potrivit Gazeta. În 1991, "Adunarea Galiciană" condusă de Viaceslav Ciornovil (fost preşedinte al partidului naţionalist Ruh, candidat la alegerile prezidenţiale din 1991, decedat în 1999 în circumstanţe suspecte) s-a pronunţat în favoarea înfiinţării unui ansamblu regional, pe baza regiunilor Liov, Ternopil şi Ivano-Frankivsk. La acea vreme, Ciornovil a fost declarat separatist. În 2004, încă înainte de "revoluţia portocalie" şi de victoria lui Viktor Iuşcenko, liderii regionali vorbeau despre crearea de 'republici'. În 2010, Ianukovici a fost cel care a vorbit despre "descentralizare".

A fost nevoie de numai câţiva ani pentru ca discuţiile despre descentralizare să ducă la o "inflamare concretă" a Ucrainei, iar problema nu se rezumă doar la statutul juridic al regiunilor, ci şi la dorinţa de a fi recunoscut ca atare (independente).

Ce legitimitate putea să aibă Viktor Ianukovici dacă Liov ar fi decis să nu-l recunoască? Care este legitimitatea actualei puteri dacă Lugansk a decis să nu o recunoască? Ce va spune Kievul dacă Polonia va începe să-i stârnească şi să-i susţină pe polonezii din Ucraina? Şi dacă Rusia va susţine, la rândul său, un referendum la Ivano-Frankivsk?

Kremlinul a comentat cu reţinere rezultatele referendumurilor din Doneţk şi Lugansk, însă, totuşi, le-a salutat şi şi-a exprimat "respectul" pentru aceste "consultări", total în contradicţie cu legea ucraineană. Moscova i-a "mângâiat" atât de tare pe susţinătorii federalizării, iar fenomenul a avut un impact atât de puternic în Ucraina, încât procesul de distrugere va fi dificil de oprit. Doar că inflamarea spiritelor naţionale cu ajutorul "oamenilor în verde" şi al eforturilor diplomatice ameninţă nu doar să arunce în aer Ucraina, ci să şi consolideze aspiraţiile separatiste chiar din Rusia, atenţionează cotidianul rus, preluat de Courrier International.

Nu este o întâmplare că la 9 mai a intrat în vigoare o lege care face pasibile de condamnări penale "apelurile publice la violarea integrităţii teritoriale a Federaţiei Ruse". Adică, o lege care pedepseşte declaraţiile pe acest subiect incendiar. Pentru orice tentativă de a organiza un referendum, pedeapsa este mult mai severă.

Însă pericolul existenţei unui precedent este acela că el poate deschide ceea ce altădată era închis ermetic. Dacă se poate pentru Kosovo şi Crimeea, de ce nu ar fi posibil şi în altă parte? Un răspuns la această întrebare este foarte dificil de dat. În această situaţie, lucrurile se rezumă la interzicerea întrebării, prin adăugarea unui nou articol în codul penal. În rest, legea antiseparatistă adoptată în Ucraina în urmă cu o lună nu a oprit pe nimeni, conchide publicaţia rusă. 

×
Subiecte în articol: presa rusa referendum