O delegaţie a fracţiunii Creştin-Sociale a Parlamentului Federal german (Bundestag), formată din preşedintele Gerda Hasselfeldt şi deputaţii dr. Hans-Peter Uhl, dr. Bernd Fabritius şi Tobias Zech a efectuat o vizită de trei zile în România. Dupa ce a vizitat Sibiul şi Bucureştiul, Gerda Hasselfeldt a avut o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe din România, Titus Corlăţean. Într-un interviu acordat la întoarcerea în Germania pentru Die Welt, Gerda Hasselfeldt vorbeşte despre impresiile cu care s-a întors din ţara noastră, fără nici un regret pentru campania antiimigranţi români dusă de CSU încă de la începutul anului.
Migraţia sărăciei
“De mă credeţi sau nu, nimeni nu ne-a reproşat în România sloganul: 'Cine greşeşte, să zboare,'. Vizita s-a axat pe tema emigrării din România. La întrevederile cu reprezentanţii Guvernului român am discutat despre problemele cu care se confruntă ţara în urma emigrării forţei de muncă calificate, dar şi despre migraţia sărăciei către Germania. Nu regret în nici un fel sloganul nostru. Îl susţin în continuare. Am subliniat că respectăm în totalitate libertăţile în UE, dar cine abuzează de sistemul social german trebuie să suporte sancţiunile. Aşa scrie şi în acordul coaliţiei guvernamentale CDU-CSU-SPD. Intensificarea dezbaterilor a fost necesară pentru promovarea acestei teme”, susţine Hasselfeldt.
Problema rromilor
Ea a identificat trei motive principale pentru vizita în ţara noastră. “România este o ţară importantă în UE, cu o componentă germană. Am fost la Sibiu pentru a afla cum convieţuiesc saşii cu românii în Uniunea Europeană. România nu este o ţară oarecare la mare distanţă cu care n-am avea nimic în comun. Suntem într-o relaţie strânsă atât cultural, cât şi economic. Al doilea motiv a fost emigrarea multor oameni, mulţi medici calificaţi, în alte state UE. Asta paralizează dezvoltarea economică a României. Nu în ultimul rând am vrut să iau pulsul sărăciei şi al integrării rromilor. Este înspăimântător ce am găsit într-un cartier de la marginea Bucureştiului. Rromii sunt cei mai afectaţi de sărăcie. Asta este o mare problemă a României”, spune parlamentarul CSU.
Laude
Politicianul german laudă măsurile adoptate de Guvernul român pentru îmbunătăţirea situaţiei. “Senzaţia mea este că Guvernul român conştientizează problema şi se preocupă de situaţia rromilor. Este important ca fondurile europene destinate integrării minorităţilor să fie absorbite. Între timp situaţia s-a ameliorat. Cota de absorbţie este în creştere, dar porneşte de la un nivel foarte scăzut. În ultimii ani, România s-a aflat printre ultimele ţări din UE la acest capitol, fiind incapabilă să absoarbă nici măcar o treime din fondurile destinate. Există loc de mai bine în această direcţie. Vor mai trece ani buni până la soluţionarea acestei probleme. Asta mi-a devenit clar după vizita în România”.
Politica antiimigranţi
Cât priveşte decizia Guvernului german de a limita perioada de şedere în Germania la doar trei luni, pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncä, ea a adăugat: “Raportul Guvernului a arătat că a fost corect şi necesar să aducem această temă pe ordinea de zi a dezbaterilor. Solicitările noastre privind interdicţia a mai intra în Germania pentru cei care au abuzat sistemul social se regăsesc în această iniţiativă. Trebuie să ajustăm legislaţiile din ţările UE. Trebuie să reglementăm clar că acele persoane care se află în căutarea unui loc de muncă într-un alt stat UE nu au dreptul la ajutorul social Hartz IV”.
Aderare parţială
Hasselfeldt consideră că primirea României în UE nu a fost o greşeală şi susţine o aderare parţială în Spaţiul Schengen. “Aderarea României la UE nu a fost o greşeală. Dezvoltarea acestei ţări ne-a arătat că România este pe drumul cel bun. Ar fi timpul să separăm România şi Bulgaria în chestiunea Schengen. Sunt două ţări cu situaţii diferite. În timp ce Bulgaria are mari probleme cu statul de drept şi securitatea graniţelor, România a întreprins eforturi uriaşe şi are rezultate. Consider că aderarea comună a celor două ţări nu este obligatorie. Trebuie să luăm în calcul o aderare a României în Spaţiul Schengen la nivel maritim şi aerian. Pentru asta e nevoie şi de acordul celorlalte state membre UE, fiindcă decizia trebuie să fie unanimă”, a încheiat Gerda Hasselfeldt.