Procurorul general al Parchetului din Brescia, Pier Luigi Dell' Osso, fost director adjunct al Direcţiei Naţionale Antimafia, a declarat, joi, la Alba Iulia, că o mafie, în sensul clasic al cuvântului, de tip românesc nu este identificabilă în Italia, dar că există totuşi o structură de criminalitate, cu elemente de organizare clară, pe baze de legături etnice, capabilă să creeze infracţiuni de tip mafiot.
Prezent joi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Aba Iulia la invitaţia procurorului general Augustin Lazăr, Pier Luigi Dell' Osso a spus că, precum în România au venit şi oameni de afaceri italieni care erau, de fapt, aventurieri, aşa şi în Italia a ajuns, alături de românii care voiau să muncească cinstit, şi o minoritate care comite infracţiuni.
'Primul val de migraţie a românilor în Italia, imediat după Revoluţie, în anii '90, a adus, pe lângă mulţi români care voiau să muncească cinstit, şi oameni care comiteau infracţiuni. Această criminalitate românească, care s-a organizat în timp foarte curând, s-a dovedit că a putut să adopte anumite modalităţi de tip infracţional. În acei ani am asistat la fapte infracţionale care nu făceau parte din cultura infracţională şi din modalităţile de exprimare ale mafiilor noastre - Camorra, Costra Nostra', a declarat procurorul italian.
El a exemplificat în acest sens cu cazurile în care infractori români smulgeau bancomatele din peretele clădirii folosindu-se de buldozere şi utilaje, de asemenea furate.
'Legau buldozerul de bancomat, îl trăgeau şi îl smulgeau. La început ni s-a părut un lucru nou - ştim că crima organizată inventează tot timpul câte ceva - acest lucru era însă absolut ceva atipic. După o perioadă de timp aceste cazuri au început să se multiplice, în special în partea de nord a ţării, mai dezvoltată. De la bănci au trecut la supermarketuri, unde, în mod similar, au făcut acelaşi lucru. Intrau cu buldozerul. Se documentau înainte, ştiau exact care este programul, aveau complici în interior. Cu timpul am avut şi primele rezultate ale investigaţiilor şi tot timpul dădeam de români. Existau tot timpul complici italieni, dar copyright-ul îl aveau românii. Deci existau bande de români care, repede, s-au organizat, pe structuri de tip mafiot, închise, cu legea tăcerii, erau rude, prieteni, câteva caracteristici de tip mafiot. Am arestat un mare număr de infractori, dintre care o mare parte erau români', a declarat fostul director adjunct al Direcţiei Naţionale Antimafia din Italia.
El a adăugat că în interval de trei-patru ani s-a reuşit eliminarea acestor fapte.
'Actualmente nu mai există acea situaţie, am eliminat-o, însă există totuşi grupuri, asocieri de persoane care au o structură mafiotă şi care, de exemplu, încearcă să instituie escrocări, taxe de protecţie', a precizat procurorul italian.
Acesta a spus că, de exemplu, o firmă românească care activează în Italia poate să fie ţinta unor infractori români care cer taxă de protecţie.
'Actualmente, o mafie de tip românesc în sens clasic al cuvântului se poate spune că nu este identificabilă ca atare. Şi invers. O structură de criminalitate cu elemente de organizare clară, pe baze de legături etnice, care să fie capabilă să creeze fenomene criminale importante, precum taxe de protecţie, deci infracţiuni tipice de tip mafiot există şi sunt şi variaţii pe această temă, pe care noi nu le-am avut în Italia. Sunt infracţiuni tipice Americii de Sud. Sunt aşa zisele bandilias - grupări de tineri care încearcă să se impună în anumite domenii, cum ar fi trafic de droguri pe o anumită zonă geografică, distribuţie de droguri, dar care se ciocnesc cu alte bande, de ce nu, adesea formate din români, dar nu neapărat. Poate să fie o bandă de români care se luptă pentru supremaţie cu albanezii, cu kosovarii etc. Aceştia sunt organizaţi cu arme, se dau lupte sângeroase când se întâlnesc. Deci putem, fără îndoială, să spunem că există o criminalitate organizată românească', a afirmat Dell' Osso.
Pe de altă parte, procurorul italian a spus că, în urmă cu câţiva ani, un clan din Camorra, cu multe posibilităţi financiare, a făcut investiţii foarte mari în România, în zona imobiliară, afaceri care erau 'acoperite' de societăţi româneşti, care aveau în spate alte societăţi străine, din afara Europei, aşa numitul sistem al 'cutiilor chinezeşti'. El a dat ca exemplu în acest sens cazul unui cazinou dintr-un mare hotel din Bucureşti.
Pier Luigi Dell' Osso a participat miercuri la o conferinţa internaţională de criminalistică desfăşurată la Cluj Napoca, ale cărei ediţii anterioare au avut loc la Alba Iulia.