Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul olandez de colectare a deşeurilor plastice din oceane cu ajutorul curenţilor marini, lansat în luna iunie prin instalarea unei bariere plutitoare de 100 de metri în Marea Nordului, îşi va continua faza de testare timp de un an.
Milioane de tone de deşeuri din plastic plutesc în oceanele din întreaga lume, cauzând moartea multor animale. Plasticul este un material cu o descompunere lentă, care se dezintegrează în particule mai fine şi intră cu uşurinţă în lanţul alimentar, reprezentând, prin urmare, o ameninţare pentru sănătatea oamenilor. Creşterea poluării oceanelor este colosală şi îi nelinişteşte din ce în ce mai mult pe specialişti. Multe proiecte de depoluare a apelor au eşuat din diferite motive. Dar tânărul inginer olandez Boyan Slat, inventator şi apărător al mediului, în vârstă de 21 de ani, pare să fi găsit o soluţie.
Acesta a dezvoltat un sistem ingenios, al cărui obiectiv este de a colecta plasticele din ape cu ajutorul curenţilor marini. Structura ar trebui să acţioneze ca un ţărm pe care să ''eşueze'' deşeurile, un dispozitiv static comparativ cu majoritatea proiectelor care preconizează să strângă deşeurile plastice cu ambarcaţiuni care străbat marea, o activitate costisitoare, de foarte lungă durată şi ea însăşi poluantă prin emiterea de mari cantităţi de dioxid de carbon de către ambarcaţiunile motorizate.
Lui Boyan i-a venit această idee pe când avea 17 ani, în timpul unei vacanţe în Grecia, când făcea scufundări şi a văzut în apă mai mult plastic decât peşti. Un an mai târziu, în 2013, a fondat ''The Ocean Cleanup'', o companie cu sediul în Delft, Olanda, care are aproximativ 50 de ingineri şi cercetători, relatează sciencesetavenir.fr.
Proiectul 'The Ocean Cleanup' este acum în faza de testare în plină mare. Amplasat la 23 de kilometri în largul coastelor Olandei, în Marea Nordului, prototipul acestei bariere de 100 de metri, formată din balize şi plase, va fi analizat timp de un an. Acest prim prototip a costat 1,5 milioane de euro, din care o treime a fost finanţată de guvernul Olandei, o treime de o companie de transport maritim pentru proiectele offshore şi o treime de un filantrop anonim.
Dispozitivul constă în extinderea a două braţe flotante pe o distanţă de 50 de km formând un 'V', care să fie ancorate pe fundul mării. Prevăzute cu o plasă care se scufundă la trei metri în apă, ele vor bloca deşeurile din plastic care vor fi apoi recoltate într-un container şi supuse ulterior reciclării. Bariera este realizată din cauciuc, poliester şi ţesătură şi este concepută pentru a suporta o greutate de până la 80 de tone şi pentru a captura bucăţi de plastic de până la 1 mm în diametru.
Scopul acestui prim model nu este încă de a recolta deşeurile plastice, chiar dacă este capabil să o facă, ci de a verifica fezabilitatea şi rezistenţa sa în condiţii meteorologice dificile din Marea Nordului, potrivit Euronews. Pentru aceasta, Boyan Slat şi inginerii săi au ales un loc din Marea Nordului unde furtunile sunt frecvente şi puternice.
Inventatorul a mărturisit că nu este sigur că invenţia sa va supravieţui acestui test suprem. "Cred că există o şansă de 30% ca sistemul să cedeze, dar indiferent de rezultat, acesta va fi un test bun", a declarat Boyan Slat, citat de maxisciences.com. În schimb, un succes al acestui test ar permite implementarea primului sistem operaţional pilot la sfârşitul anului 2017, a adăugat el.
Ambiţia celui mai tânăr laureat al premiului "The Champion of the Earth" decernat de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUE) este de a lansa acest mare proiect de curăţire a oceanelor în perspectiva anului 2020.
Acest proiect poate fi o soluţie viabilă pentru curăţarea tonelor de plastic prezente în oceane. Cu toate acestea, sistemul are unele limite subliniate de unii oameni de ştiinţă, precum efectul balizelor asupra ecosistemului, respectiv faptul că plasele ar putea bloca şi fauna marină, sau faptul că nu sunt filtrate decât obiecte de plastic de anumite dimensiuni, scrie maxisciences.com. Însă Boyan şi-a apărat proiectul spunând că animalele marine pot evita plasele trecând pe sub ele, iar structura nu este destinată să elimine toate materialele plastice, ci îşi propune să elimine bucăţile mari înainte ca acestea să se dezintegreze şi să fie înghiţite de peşti şi să intre apoi şi în lanţul alimentar.
