Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Moscova și-a pierdut cumpătul și a intrat în criză de timp, în urma ofensivei ucrainene din ultimele săptămâni. Contraatacul surprinzător lansat de ucraineni nu s-a soldat doar cu retragerea dezordonată a trupelor rusești din nord-estul Ucrainei, ci amenință acum și pozițiile deținute de separatiștii din autoproclamatele republici create în Donbas, în numele cărora Moscova a pornit invazia, la sfârșitul lunii februarie.
În vreme ce armata sa nu a fost în stare să cucerească teritoriile visate la începutul războiului, liderul de la Kremlin pare să se teamă acum că le va pierde și pe cele pe care le-a invadat deja. Moscova a demarat astfel în mod precipitat referendumurile de anexare a regiunilor Lugansk și Herson, controlate în totalitate de trupele rusești, precum și a zonelor ocupate din Donețk și Zaporojie.
Foarte probabil, astăzi, la încheierea referendumurilor, autoritățile rusești vor anunța că toate aceste teritorii sunt ale lor și, de acum înainte, orice atac asupra acestora va fi considerat o agresiune directă contra Rusiei.
Fraudă orchestrată de Moscova
Referendumurile au fost catalogate încă de la început de către Kiev și aliații săi de pretutindeni ca fiind ilegale și fraudate masiv. Acestea sunt considerate simple pretexte pentru a anexa la Rusia teritorii aflate în componența unui stat străin.
Kremlinul mai folosise aceeași tactică în urmă cu opt ani. În 2014, Moscova a organizat un referendum convocat în grabă în regiunea ucraineană Crimeea pentru a justifica anexarea peninsulei de la Marea Neagră. Strategia a fost denunțată ca fiind ilegitimă de cea mai mare parte a comunității internaționale.
Concomitent, oficialii ucraineni spun că semnele de ilegitimitate a referendumurilor sunt peste tot.
„Rușii văd reticența și teama cetățenilor de a vota, așa că sunt nevoiți să ia oamenii în primire”, a afirmat Ivan Fedorov, primarul ucrainean din Melitopol, oraș aflat sub controlul Rusiei, care fusese reținut și plasat în captivitate de către ruși înainte de a reuși să părăsească localitatea.
Citește pe Antena3.ro
„Grupuri de colaboratori și ruși, însoțiți de trupe înarmate, merg de la un apartament la altul, dar puțini oameni le deschid ușile”, a adăugat Fedorov, citat de AP. „Graba cu care au organizat acel pseudo-referendum arată că nici măcar nu aveau de gând să numere buletinele de vot în mod serios”, a mai precizat el.
Vânătoare de trădători
Reticența ucrainenilor de a participa la farsa electorală organizată de Moscova a fost dublată de teama de a nu fi considerați trădători. Autoritățile de la Kiev le-au transmis locuitorilor din cele patru regiuni ocupate de Rusia că vor fi pedepsiți penal, dacă vor vota și i-au sfătuit să plece.
Mai mult, gherilele ucrainene au vizat în permanență oficiali numiți de Moscova în zonele ocupate. Cu doar o săptămână înainte de referendum, un șef adjunct al administrației orașului Berdiansk și soția sa, care conducea comisia electorală a orașului, fuseseră uciși într-un atac.
Membrii grupului de gherilă „Yellow Band”, numit după steagul național galben-albastru al Ucrainei, au răspândit pliante în care îi amenințau pe cei ce votează. Ei i-au îndemnat pe locuitori să trimită fotografii și înregistrări video ale persoanelor care votează pentru a le depista ulterior.
Gherilele au afișat, de asemenea, numerele de telefon ale șefilor comisiei electorale din regiunea Herson, invitându-i pe activiștii pro-Ucraina să „le facă viața insuportabilă”.
Versiuni diferite
Numit de Moscova, Vladimir Saldo, guvernatorul regiunii Herson, din sudul țării, promitea, săptămâna trecută, că încercările ucrainenilor de a deraia referendumul prin bombardarea orașului nu vor avea succes.
„Este complicat din cauza problemelor de securitate, dar se va face totul pentru ca scrutinul să fie sigur pentru alegători și funcționarii electorali”, declara Saldo, într-un mesaj video. „Oamenii așteaptă să se alăture Rusiei și vor ca acest lucru să se facă cât mai repede posibil!”, mai preciza el.
Separatiștii susținuți de Kremlin în regiunile estice Donețk și Lugansk afirmă, de altfel, că majoritatea oamenilor din aceste teritorii visează să se alăture Rusiei, încă de la anexarea Crimeei, și au luat parte cu entuziasm la referendum.
Numeroși locuitori de acolo spun însă o cu totul altă poveste. „Străzile sunt goale, deoarece oamenii stau acasă”, a relatat prin telefon, pentru AP, Marina Irkho, o femeie în vârstă de 38 de ani, din orașul-port Berdiansk, situat la Marea Azov. „Nimeni nu vrea ca ei să ne declare parte a Rusiei și să înceapă să ne racoleze oamenii!”, a precizat ea.
Femeia a mai spus că „mulți dintre cei care au susținut în mod activ Ucraina au plecat sau s-au ascuns”, iar numeroși oameni mai în vârstă, proruși, au rămas, dar se simt speriați.
Frică generală. Teama de mobilizare
Mulți locuitori au fugit din regiunile respective înainte de începerea referendumurilor, speriați că vor fi forțați să voteze sau că vor fi înrolați în armata rusă.
Petro Kobernik, care a părăsit orașul Herson, aflat sub controlul rusesc în sudul țării, chiar înainte de începerea, vinerea trecută, a votului, a declarat pentru AP că perspectiva de a trăi sub legea rusă și escaladarea războiului l-au făcut pe el și pe alții să fie extrem de neliniștiți în privința viitorului lor.
„Situația se schimbă rapid, iar oamenii se tem că vor fi răniți fie de armata rusă, fie de gherilele ucrainene și de trupele ucrainene care avansează”, a spus Kobernik, în vârstă de 31 de ani, într-un interviu telefonic.
În timp ce oficiali ruși aduceau buletinele de vot în cartiere, însoțiți de polițiști înarmați, Kobernik a afirmat că tatăl său, în vârstă de 70 de ani, a închis ușa casei sale din satul Novotroitske, din apropiere de Herson, și a promis că nu va lăsa pe nimeni să intre.
Larisa Vinohradova, locuitoare a portului Mariupol, care a părăsit orașul după invazia rusă, a declarat că mulți dintre prietenii ei au rămas, deoarece au fost nevoiți să aibă grijă de părinții în vârstă, care refuză să fugă. „Ei nu suportă Rusia, vor ca Mariupol să facă parte din Ucraina și așteaptă acest lucru!”, a spus ea, izbucnind în lacrimi, în timpul unui alt interviu telefonic.
La rândul său, guvernatorul din Lugansk, Serhi Haidai, care a părăsit regiunea după ce aceasta a fost invadată de forțele ruse, a declarat că locuitorii se tem că rușii vor aduna mai mulți bărbați din regiune pentru serviciul militar, în urma ordinului de mobilizare al lui Putin.
„Rușii se folosesc de acest pseudo-referendum drept pretext ca oamenii înarmați să viziteze apartamentele și să găsească orice bărbat rămas pentru a-l mobiliza și, de asemenea, să caute orice lucru suspect și proucrainean”, a afirmat Haidai. „Contraofensiva rapidă a Ucrainei i-a speriat pe ruși!”, a adăugat el.
Sub presiune, Kremlinul joacă la intimidare
Sub presiunea ofensivei ucrainene din estul și sudul țării, Putin, care a început să mobilizeze tot mai mulți soldați pentru război, a precizat că este gata să folosească arme nucleare pentru a-și proteja teritoriul, într-o amenințare clară la adresa încercărilor Ucrainei de a-și recupera regiunile ocupate de Rusia.
Escaladarea retoricii lui Putin și decizia - riscantă din punct de vedere politic - de a chema până la 300.000 de rezerviști din armată, vine după ce rușii au fost forțați să se retragă din vaste porțiuni aflate în nord-estul Ucrainei, la începutul acestei luni.
Analiștii spun că președintele rus speră să folosească amenințarea unei escaladări militare pentru a-l forța pe liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, să negocieze cu Kremlinul.
„Graba cu care a fost convocat referendumul arată slăbiciunea Kremlinului, nu puterea sa!”, afirmă Volodimir Fesenko, șeful „Penta Center”, un think tank independent, cu sediul la Kiev. „Kremlinul se străduiește să găsească pârghii pentru a influența situația, care i-a scăpat de sub control”, mai spune el.
