Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia cu 87% din voturi, potrivit unui exit-poll realizat de institutul oficial Vtsiom. Potrivit Comisiei electorale ruse, liderul de la Kremlin a obţinut 87,97% din voturi după numărarea a 24% dintre buletinele de vot. La rândul ei, televiziunea rusă de stat l-a declarat învingător pe Putin în alegeri, pe baza mai multor exit-poll-uri, anunță dpa.
Farsa alegerilor din Rusia nu mai era un secret pentru nimeni, în condițiile în care, aprobați de Kremlin, „contracandidații” lui Putin au avut o singură sarcină: să se asigure că liderul suprem câștigă cu un scor zdrobitor.
Liderul rus, în vârstă de 71 de ani, s-a confruntat cu trei rivali-fantomă, lipsiți de anvergură politică și aleși pe sprânceană de către mașinăria de propagandă a Moscovei din partide favorabile Kremlinului, care s-au abținut de la orice critică la adresa guvernării de peste 24 de ani a lui Putin sau a războiului său din Ucraina.
Considerate de cea mai mare parte a comunității internaționale drept „o parodie de democrație”, alegerile din Rusia s-au derulat, de altfel, într-un mediu strict controlat, în care nu a fost permisă nicio critică publică la adresa lui Putin sau a invaziei declanșate de președintele rus în Ucraina.
Cel mai înverșunat dușman politic al lui Putin, Alexei Navalnîi, a murit luna trecută într-o închisoare din Antarctica, iar alți critici care l-au înfruntat în mod deschis pe liderul de la Kremlin în ultimii ani au fost persecutați, arestați, forțați să plece în exil sau executați demonstrativ, în stradă.
Goana după procente
În aceste condiții, rezultatul alegerilor a prezentat interes doar din punct de vedere al scorului cu care Putin, care a candidat ca independent, este reales. În ultima vreme, presa controlată de stat, aproape singura rămasă în Rusia, a pregătit terenul, publicând sondaje care îl dădeau pe Putin câștigător cu peste 80% din voturile exprimate.
Actualul lider de la Kremlin mai fusese ales președinte în anii 2000 (cu 53,44%), 2004 (cu 71,91%), 2012 (cu 64,35%) și 2018 (cu 76,7%).
Limitat la două mandate consecutive de Constituția din 1993, Putin n-a mai candidat în 2008, lăsându-l pe apropiatul său, Dmitri Medvedev, să preia președinția. Medvedev, în schimb, l-a numit pe Putin prim-ministru.
Reales în funcția supremă în 2012, după ce a scăpat de constrângerea constituțională asupra mandatelor consecutive, fostul ofițer KGB a modificat legea fundamentală în două etape: mai întâi, a extins durata mandatului prezidențial, ceea ce i-a asigurat o ședere de șase ani la Kremlin, din 2018.
Apoi, în 2020, sub pretextul că limitează numărul de mandate de președinte la două, indiferent de circumstanțe, a resetat din nou contorul la zero în ceea ce-l privește: el a putut să candideze astfel în 2024 și mai are dreptul la încă un mandat, din 2030.
Teoretic, el ar putea să conducă Rusia, de la Kremlin, până în 2036, când va împlini 84 de ani.
Miza unui scor zdrobitor
În afara perspectivei de a se menține la putere încă 12 ani, miza unei victorii categorice a lui Putin este chiar modul de abordare a războiului din Ucraina în perioada imediat următoare.
Prin prezența masivă la vot a electoratului și obținerea unei victorii zdrobitoare, Putin și-a dorit să demonstreze că are sprijinul covârșitor al rușilor pentru invazia din țara vecină. Scorul final îi poate oferi astfel liderului de la Kremlin un impuls major pentru războiul din Ucraina.
El poate decreta acum o mobilizare generală în Rusia, care este echivalentă cu trimiterea de contingente suplimentare pe linia frontului.
În condițiile în care ajutorul militar american pentru Kiev este blocat în Congresul SUA, iar cel promis de europeni întârzie, desfășurarea unui număr și mai mare de unități rusești pe câmpul de luptă ar pune o presiune enormă pe apărarea ucraineană, înclinând balanța confruntării în favoarea Moscovei.
Nu în ultimul rând, liderii occidentali și oricine va câștiga alegerile de la Casa Albă vor avea de-a face cu un Putin și mai puternic, care va încerca să consolideze un parteneriat strategic strâns cu președintele chinez, Xi Jinping, un alt mare contestatar al SUA și al actualei ordini globale.
Prezență-record controversată
În acest context, Comisia Electorală Centrală (CEC) Rusiei anunța că până duminică, la ora 14:47, ora Moscovei, peste 74% din toți alegătorii din Federația Rusă votaseră personal la alegerile prezidențiale din țară.
Numărul total al rușilor cu drept de vot era de 112 milioane, iar secţiile de votare mai erau deschise până la ora locală 20:00.
Prezenţa la vot era, oricum, mai mare decât cea înregistrată la alegerile din 2018, când participarea fusese, per total, de 67,5%. Potrivit CEC, aceste date au inclus votul electronic de la distanţă, care a fost de 6,89%, şi votul în persoană la secţiile de votare, care a reprezentat 66,35% din populaţia cu drept de vot.
CEC şi-a exprimat „satisfacţia” că nici anumite incidente „minore” înregistrate la centrele electorale, nici atacurile cibernetice „fără precedent” şi nici incursiunile la graniţă atribuite de autorităţile ruse forţelor armate ucrainene, care au făcut mai mulţi morţi, nu i-au împiedicat pe ruşi să se prezinte în masă la vot pentru cel de-al optulea scrutin prezidenţial din istoria acestei ţări, începând din 1991.
Deși sociologii recunosc că nu se aşteptau la o prezenţă atât de mare, opoziţia bănuieşte că autorităţile au recurs la ameninţări de ordin administrativ pentru a-i obliga pe angajaţii din sectorul public să voteze.
În timp ce CEC şi ombudsmanul Rusiei au negat existenţa neregulilor, observatorii independenţi au raportat însă mai multe cazuri de manipulare electorală.
„Prânz fără Putin” și la București
Opoziția dispersată din Rusia i-a îndemnat pe cei nemulțumiți de regimul Putin sau de război să își exprime protestul, venind la vot duminică la prânz. Acțiunea, numită „Prânz fără Putin”, care a constat în prezentarea la secţiile de votare la orele locale 12:00, fusese inițiată de Navalnîi, cu puțin timp înainte de moartea sa.
Susținătorii lui Navalny și-au descris strategia ca fiind un succes, publicând fotografii și videoclipuri cu oameni care se înghesuiau în apropierea secțiilor de votare din diferite orașe din Rusia, în pofida amenințărilor la care recurseseră anterior Procuratura și forțele de ordine.
„Prânz fără Putin” s-a derulat, de altfel, și în alte orașe ale lumii, între care și în București, la Ambasada Rusiei, acolo unde cetățeni ruși s-au prezentat la centrele amenajate pentru ei.
Nu a fost însă clar dacă toți alegătorii aliniați la secțiile de votare, duminică la prânz, au ascultat apelul simpatizanților lui Navalnîi sau dacă cozile reflectau o participare masivă la vot, care, de obicei, atinge vârful în jurul prânzului.
În ciuda controalelor stricte, au fost raportate multiple cazuri de vandalism la secțiile de votare.
O femeie a fost arestată la Sankt Petersburg, după ce a aruncat o bombă incendiară la intrarea într-o secție de votare, iar alte câteva persoane au fost reținute în întreaga țară pentru că au aruncat antiseptic verde sau cerneală în urnele de vot.
Un bărbat cu mască și mănuși medicinale a încercat să incendieze secția de votare de la Ambasada Rusiei la Chișinău. El a aruncat, duminică, două bombe incendiare în curtea ambasadei și a declarat că nu vrea „să fie ales un fascist”. Bărbatul a fost reținut în cele din urmă de către forțele de poliție.
Dmitri Medvedev, adjunct al șefului Consiliului de Securitate al Rusiei, prezidat de Putin, a cerut înăsprirea pedepselor pentru cei care vandalizează secțiile de votare, susținând că aceștia ar trebui să fie acuzați de trădare, deoarece au încercat să „submineze votul”, pe fondul luptelor din Ucraina.
Proteste în întreaga lume
Între timp, 55 de state şi Uniunea Europeană au condamnat alegerile prezidenţiale, desfăşurate inclusiv în teritoriile ocupate ale Ucrainei.
Circa 4,5 milioane de alegători au putut vota în zonele ocupate de armata rusă în cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.
Kievul a calificat alegerile din aceste regiuni ocupate, care alcătuiesc o cincime din teritoriul ucrainean, o „farsă”, iar votul a fost condamnat şi de secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Ministerul Afacerilor Externe de la București (MAE) a condamnat, la rândul său, deschiderea secțiilor de votare rusești din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și în regiuni din Georgia, precum și în teritoriile ocupate din Ucraina.
„România condamnă cu fermitate deschiderea secțiilor de votare pentru alegerile din Rusia în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și în regiunile Abhaziei și Osetiei de Sud din Georgia, fără acordul autorităților din Moldova și, respectiv, Georgia.”, a scris MAE pe rețeaua X.
Potrivit MAE, deschiderea secțiilor în aceste regiuni sunt ilegale și încalcă legislația internațională.
De asemenea, tot pe X, MAE a transmis că România condamnă desfășurarea alegerilor Rusiei în teritoriile ocupate temporar anexate ilegal din Ucraina.
„Acestea încalcă dreptul internațional, suveranitatea integritatea teritorială a Ucrainei. Ele sunt ilegale și ilegitime, iar rezultatul lor nul și neavenit.”, mai precizează MAE.
