Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce forțele sale continuă să înregistreze pierderi grele peste granița aflată la sute de kilometri spre vest, președintele Putin s-a adresat conaționalilor săi la parada de Ziua Victoriei, din Piața Roșie, încercând să proiecteze imaginea unei puteri care dispune de arme invincibile și al cărei lider este înconjurat de președinți vasali, din fostele state sovietice.
Imaginea Rusiei, aceea de metropolă a unui fost imperiu, ale cărei acțiuni trebuie luate încă în serios, a fost șifonată însă puternic, în chiar zilele dinaintea paradei, atât de apelurile de ajutor ale mai multor comandanți ruși cu trupele decimate pe linia frontului, cât și de doborârea „invincibilei” rachete „Kinjal” - un simbol al puterii Kremlinului - de către sistemele de apărare „Patriot” primite de armata lui Zelenski de la americani.
Mai puțin de o oră
La parada care marchează aniversarea victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste, Putin a afirmat că Rusia dorește pace. El a acuzat, în același timp, „elita occidentală” că poartă un „adevărat război” împotriva forțelor rusești din Ucraina.
Aplauzele au răsunat în întreaga Piață Roșie, fiind însoțite de salve de armă și intonarea imnului național rusesc, dar cu un spectacol mult mai modest la defilarea de echipamente militare și fără aviație. Mai mult, doar un singur model de tanc a luat parte la eveniment - un T-34 din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
Zeci de vehicule militare - inclusiv transportoare blindate de personal, camioane și lansatoare de rachete balistice intercontinentale - au defilat prin oraș. Observatorii au remarcat totuși rapid că parada a fost mult mai lipsită de fast decât de obicei, din cauza faptului că au fost expuse mult mai puține piese de echipament militar.
De altfel, doar 8.000 de soldați au mărșăluit în Piața Roșie în acest an - cel mai mic număr din 2008 încoace. Chiar și la parada din 2020, anul pandemiei COVID-19, au participat aproximativ 13.000 de militari, iar anul trecut au fost prezenți 11.000.
În plus, pentru prima dată după mulți ani, parada s-a încheiat în mai puțin de o oră.
Citește pe Antena3.ro
Sărbătorile restrânse vin după ce, săptămâna trecută, au apărut rapoarte oficiale ambigue, potrivit cărora două drone ucrainene au zburat în inima Moscovei, la adăpostul întunericului, și au ajuns la Kremlin, unde au fost doborâte. Rusia a catalogat acest lucru ca fiind un atentat la viața lui Putin.
Imediat, Rusia a decretat o măsură majoră de securitate pentru comemorări. Autoritățile au restricționat utilizarea dronelor și a serviciilor de ride-sharing în Moscova și chiar a jet ski-urilor pe canalele din Sankt Petersburg.
În schimb, într-o lovitură majoră de imagine pentru Kremlin, cel puțin șase lideri post-sovietici, inclusiv premierul Armeniei și președintele Kazahstanului, au călătorit pentru a asista la parada militară care sărbătorește victoria sovietică din 1945.
Au fost prezenți liderii Turkmenistanului, Kazahstanului, Uzbekistanului, Tadjikistanului, Armeniei și, bineînțeles, cel mai apropiat aliat al lui Putin - președintele din Belarus, Alexander Lukașenko.
Imagini de la Moscova l-au arătat încă din cursul dimineții pe Putin sosind și strângând mâna oficialilor străini, înainte de a-și rosti discursul. Sute de soldați în uniformă au început apoi defilarea, mărșăluind prin celebra piață din Moscova.
Propagandă bună pentru ruși
Televiziunea de stat l-a prezentat pe Putin alături de veterani ai celui de-Al Doilea Război Mondial în timp ce își rostea discursul, în care a repetat mesaje familiare, transmise de multe ori în cele aproape 15 luni de război.
Păzit de lunetiști, care urmăreau îndeaproape mulțimea, el a salutat soldații care luptau în Ucraina și care erau prezenți la paradă și a asemănat invazia rusă din Ucraina cu lupta sovietică împotriva Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial, încheiată în urmă cu 78 de ani. Această narațiune falsă a avut până acum un oarecare ecou printre ruși, susțin surse ale opoziției din capitala Rusiei.
„Am respins terorismul internațional, vom proteja locuitorii din Donbas, ne vom asigura securitatea!”, a spus el, în pofida faptului că Ucraina se pregătește pentru o nouă contraofensivă, după ce anul trecut a împins Rusia înapoi, în est.
„Nu există nimic mai important acum decât efortul vostru de luptă. Securitatea țării se bazează astăzi pe voi, viitorul statului nostru și al poporului nostru depind de voi!”, s-a adresat el, apoi, militarilor care luptă în Ucraina, dintre care unii se aflau la paradă.
Putin a insistat că „ambițiile neîmblânzite, aroganța și impunitatea” Occidentului sunt de vină pentru acest conflict. El a afirmat că „elitele globaliste occidentale” au semănat rusofobie și naționalism agresiv, în timp ce poporul ucrainean a devenit „ostaticul unei lovituri de stat” și al ambițiilor Vestului.
Deși a ordonat trupelor sale să treacă granița în februarie anul trecut și a atacat în mod repetat centrele civile din Ucraina, Putin a susținut că dorește pacea.
„Vrem ca viitorul nostru să fie pașnic și stabil. Credem că orice ideologie a supremației nu este acceptabilă pentru noi. Cu toate acestea, elita occidentală și globaliștii insistă asupra caracterului lor excepțional.”, a spus el.
„Ele (țările occidentale) distrug valorile tradiționale ale familiei (...) și impun altora voința lor. În esență, acesta este un sistem de jefuire a altora și un sistem de violență.”, a adăugat el.
Ulterior, în discursul său, Putin a rescris istoria. El a descris Uniunea Sovietică drept națiunea pe deplin responsabilă pentru înfrângerea Germaniei naziste, spunând despre Occident: „Au uitat cine a distrus acel rău, cine și-a apărat patria, cine a eliberat poporul Europei. Vedem acest lucru într-o serie de țări!”.
În ciuda acestui fapt, Putin a declarat că memoria celui de-Al Doilea Război Mondial este sacră și a adus un omagiu celor care au luptat împotriva naziștilor, inclusiv armatelor Statelor Unite și Marii Britanii, dar și Chinei pentru confruntările cu japonezii.
Cultul patriotic
De la venirea sa la putere, în 2000, Putin a promovat un cult patriotic în jurul victoriei sovietice din 1945 asupra naziștilor, folosit pentru a alimenta patriotismul și pentru a-și consolida poziția de moștenitor al puterii sovietice.
Uniunea Sovietică a pierdut 27 de milioane de oameni în cel de-Al Doilea Război Mondial, inclusiv multe milioane în Ucraina, dar a împins în cele din urmă forțele naziste înapoi la Berlin, unde Hitler s-a sinucis, iar steagul roșu al victoriei sovietice a fost ridicat deasupra Reichstagului în 1945 - cu două luni înainte ca trupele aliate occidentale să intre în capitala germană.
Alături de înfrângerea din 1812 a împăratului francez Napoleon Bonaparte, zdrobirea Germaniei naziste este cel mai venerat triumf militar al Rusiei. De atunci, Moscova a devenit extrem de sensibilă în legătură cu granițele sale vestice. De altfel, Rusia susține astăzi că invazia sa în Ucraina este, în mare parte, consecința necesității sale de a proteja aceste granițe.
Oficialii de la Kremlin s-au referit în mod specific la extinderea NATO, care a primit recent Finlanda în componența sa. De cealaltă parte, națiunile europene indică agresiunea Rusiei ca fiind motivul pentru care țările doresc să adere la blocul militar transatlantic.
Eșec după eșec
În discursul lui, Putin nu a abordat dificultățile cu care se confruntă Rusia, în timp ce forțele sale se pregătesc pentru o așteptată contraofensivă majoră din partea Ucrainei. Liderul de la Kremlin nici măcar nu a făcut vreo referire la victorie, în condițiile în care armata sa continuă să înregistreze pierderi grele.
Putin susține că așa-numita „operațiune militară specială” este un efort pentru „denazificarea” unei puteri imperiale beligerante susținute de Occident. Acest mesaj este respins de Kiev și de aliații săi, care afirmă că invazia derulată în momentul de față este o acțiune imperialistă a Rusiei, în încercarea de a acapara un teritoriu ce nu-i aparține și de a distruge o națiune suverană.
Putin și alți oficiali de la Kremlin au sperat să ocupe Kievul și să răstoarne administrația Zelenski încă dinaintea paradei de Ziua Victoriei de anul trecut. Ucrainenii au respins însă asaltul rusesc asupra capitalei încă din prima lună, forțându-i pe ruși să se retragă în mod surprinzător, într-o derulare de acțiuni militare extrem de stânjenitoare pentru Moscova.
De altfel, după 14 luni de lupte în Ucraina, campania militară a Rusiei înregistrează eșec după eșec. Armata lui Putin nu a reușit să preia controlul asupra orașului Bahmut din estul țării, conducerea sa militară este sfâșiată de conflicte, iar Kievul se pregătește din nou să treacă la ofensivă.
Moscova vulnerabilă, festivități suspendate
Mai mult, în perioada premergătoare festivităților de ieri, Rusia a fost ținta a numeroase incidente, inclusiv explozii care au deraiat trenuri, incendii, un atac cu drone asupra Kremlinului și un atentat cu bombă care a rănit un ideolog de frunte al Kremlinului, scriitorul Zahar Prilepin.
Pentru prima dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace, la Moscova s-a simțit un sentiment de vulnerabilitate.
Între timp, câteva zeci de orașe și localități aflate în apropierea graniței cu Ucraina, dar și din regiuni rusești mai îndepărtate, și-au anulat planurile de organizare a propriilor parade militare, din cauza îngrijorărilor legate de securitate.
Presa rusă a numărat 24 de orașe rusești care au anulat paradele militare din 9 Mai pentru prima dată în ultimii ani.
Procesiunile „Regimentului Nemuritor”, în care mulțimile ies pe străzi ținând în mâini portretele rudelor care au murit sau au luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, au fost, de asemenea, anulate în mai multe orașe.
Oficialii regionali au dat vina pe „probleme de securitate” nespecificate. Cu toate acestea, unii au speculat că motivul aflat la baza anulării marșurilor „Regimentului Nemuritorilor” a fost faptul că rușii ar putea aduce la aceste procesiuni portrete ale rudelor care au murit în Ucraina, ilustrând astfel amploarea pierderilor Rusiei într-un conflict ce pare fără sfârșit.
