Război pe frontul digital. Armata de hackeri a Ucrainei atacă Rusia în plin

Atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, Artem simțea că nu va „sta cu mâinile în sân”. Fără experiență militară, el a decis să mânuiască însă armele într-un mod diferit. Artem a ales să lupte în războiul cibernetic, pe ceea ce el consideră a fi „frontul digital”, scrie AFP, într-un reportaj realizat pe teritoriul ucrainean.

Tânărul, în vârstă de 31 de ani, face parte din „Armata IT a Ucrainei”- un grup de hackeri voluntari, înființat pentru prima dată în urma atacului devastator al Rusiei și a cărui importanță a crescut enorm de atunci.

„Armata IT a Ucrainei” este unul dintre numeroasele grupuri de hackeri care au apărut pe timp de război, contracarând Rusia din spatele monitoarelor și operând într-o zonă gri din punct de vedere juridic.

„Provocăm daune morale și economice țării agresoare!”, afirmă Artem, - care nu a dorit să își dea numele de familie -, într-o cafenea din Kiev.

Grupul de hackeri s-a născut în urma unui apel lansat la 48 de ore de la invazia Rusiei, de către ministrul ucrainean al Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, care a vrut să creeze rapid „o armată IT”.

Tendință periculoasă

Pe hârtie, grupurile de hackeri voluntari din Ucraina sunt independente de stat și acționează pe cont propriu.

În realitate, trei grupuri de hackeri cu care a discutat AFP au recunoscut că au legături strânse cu autoritățile, unele dintre acestea derulând în mod deschis operațiuni comune cu serviciile ucrainene de informații.

De cealaltă parte a frontului digital se află hackerii ruși, care s-au dovedit de-a lungul timpului extrem de eficienți și au dobândit o adevărată reputație în acest sens. 

Hackerii voluntari precum Artem au provocat îngrijorare la nivel internațional, deoarece confirmă o tendință în actuala confruntare de pe frontul ucrainean: cea de a plasa civili în centrul operațiunilor pe timp de război.

„Implicarea civililor în războiul digital este o tendință îngrijorătoare!”, a precizat, recent, Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR).

Dreptul internațional nu interzice în mod categoric pirateria informatică, dar impune reguli clare, cum ar fi aceea de a nu lovi ținte civile, mai amintește CICR.

Artem a subliniat că nu se consideră un hacker în sine, ci un „hacktivist”. „Acestea sunt concepte diferite. Un hacker se ocupă mai mult de hacking și furt. Țara noastră este însă în război și credem că avem dreptul să ne apărăm pe toate fronturile!”, a declarat el, susținând că grupul său se ghidează după norme etice. 

„Liniile roșii”

„Armata IT a Ucrainei” afirmă, de altfel, că are câteva „linii roșii” pe care nu le încalcă niciodată. Membrii săi insistă că nu atacă serviciile umanitare sau de sănătate.

Ei consideră însă că sectoarele financiare sunt ținte legitime, chiar dacă atacurile afectează civilii. „Războiul cibernetic este un război împotriva economiei.”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului, care a folosit pseudonimul Ted.

Ted compară activitatea grupului cu modul de funcționare a sancțiunile occidentale masive contra Rusiei. Deși a recunoscut că ar trebui să existe reguli mai stricte în războiul cibernetic, el a adăugat: „Să fim sinceri; ce pedeapsă putem impune Rusiei pentru că nu respectă regulile? Absolut niciuna!”.

„Armata IT a Ucrainei” susține că a perturbat viața în Rusia. Grupul afirmă că a blocat serviciile de plată în Rusia înainte de Anul Nou, provocând pierderi economice, și a paralizat câteva aeroporturi rusești, în octombrie anul trecut.

De obicei, ei folosesc atacuri DDos (distributed-denial-of-service) - o tactică relativ simplă, care are ca scop să pună la pământ sistemele IT, prin supraîncărcarea acestora cu o avalanșă de cereri de rețea.

Colectarea de informații

Alte grupuri implicate în războiul cibernetic dezvăluie că se concentrează mai mult pe colectarea de informații confidențiale.

Unul dintre ele, „Regimentul Cibernetic”, format din aproximativ 50 de persoane, afirmă că a ajutat forțele ucrainene să localizeze și „să distrugă” zeci de unități rusești.

Sergii Laba și Mihail Kuninets, cofondatorii acestui grup, insistă că nu primesc „ordine” de la autorități. Ei recunosc, însă, că au contribuit la solicitări în acest sens, venite din partea serviciilor ucrainene de securitate. „La urma urmei, avem același scop.”, afirmă Laba.

El a mai spus că voluntarii săi sunt „mâini suplimentare” pentru serviciile de securitate, care se confruntă cu un inamic mult mai mare.

Nikita Knish, din grupul „Hackyourmom”, descrie o relație de colaborare similară. „Mă plătesc ei pe mine? Nu. Le trimit informații? Da.”, declară el.

Knish precizează că a fost angajat de serviciul de securitate SBU al Ucrainei înainte de invazia Rusiei. „Dacă poți face hacking, ei vor dori întotdeauna să folosească serviciile tale.”, spune el.

Zona gri

Ted, reprezentantul „Armatei IT din Ucraina”, declară că grupul său are o relație „neoficială” cu autoritățile. În februarie, grupul a revendicat un atac alături de serviciile de informații militare GUR din țară asupra unui software rusesc de control al dronelor.

Ministerul ucrainean al Transformării Digitale a refuzat să comenteze pe tema acestui subiect. Ted susține, însă, că, „atât timp cât există o zonă gri”, autoritățile nu își pot arăta în mod deschis sprijinul față de hackeri, tocmai pentru a evita consecințele legale.

El speră că „Armata IT a Ucrainei” va funcționa într-o bună zi în „spațiul legal” - ceea ce ar putea asigura „luptătorilor informatici” ai țării, care acum operează în mare parte din umbră, mai multă conștientizare și recunoștință.

„Oamenii care au dedicat atât de mult timp acestui lucru doresc cel puțin o recunoaștere oficială.”, spune el.