„Războiul dintre SUA și China este foarte aproape!” SUA nu vor tolera invazia Taiwanului

Citește și:

• „Extratereștrii există și sunt în contact cu noi!”. Fostul șef al securității spațiale israeliene șochează planeta

• Experții anticipează apocalipsa COVID în SUA

• Război pe viață și pe moarte între liniile aeriene și pasagerii fără mască

Un război deschis între Statele Unite și China va avea loc în următorul deceniu, „cel mai probabil în următorii trei până la cinci ani”, avertizează unul dintre cei mai influenți oameni politici australieni. Aceste declarații incendiare au fost făcute într-un moment în care documente de la Casa Albă dezvăluie că SUA intenționează să intervină în forță, dacă Beijingul invadează Taiwanul. Conducerea comunistă insistă că Taiwan este parte a teritoriului chinez și revendică suveranitatea asupra Mării Chinei de Sud.

„Foarte probabil, în următorii trei până la cinci ani sau în următorii cinci până la zece ani, vom fi implicați într-un război între China și Statele Unite”, a declarat senatorul liberal australian Jim Molan, la „Seven Network”, una dintre cele mai populare rețele de televiziune din Australia. „Probabilitatea izbucnirii acestui război, fie dintr-un motiv legitim precum invadarea Taiwanului de către China, - ceea ce ar genera o reacție din partea SUA, a noastră și a altor state din regiune -, fie dintr-o cauză accidentală este extrem de ridicată”, a adăugat el. Chinezii „amenință Taiwanul în fiecare zi, încalcă spațiul aerian japonez și au furat Marea Chinei de Sud, contrar legislației internaționale”, a mai spus Molan. Concomitent, rețeaua americană de televiziune ABC a dat publicității, în premieră, documente de la Casa Albă, semnate de H.R. McMaster, fostul consilier de securitate națională al președintelui Donald Trump, în care se arată că SUA trebuie să traseze „o linie de apărare” pentru „primul lanț de insule” din regiune, care să se extindă din Taiwan în Marea Chinei de Sud și zona pacifică. Strategia americană are drept obiectiv „oprirea dominației aeriene și maritime susținute a Chinei în interiorul «primului lanț de insule», într-un conflict”. Documentele adaugă faptul că SUA ar trebui „să se alinieze unei strategii indo-pacifice”, în coordonare cu Australia, India și Japonia. Mai mult, în 2020, China a devenit cea mai numeroasă putere militară navală a lumii, a recunoscut chiar Departamentul american al Apărării, în evaluarea sa anuală în privința potențialului armatei chineze. Până la jumătatea acestui secol, Beijingul vrea să aibă o armată cel puțin la fel de puternică și dominantă precum cea a SUA și, în acest sens, își va dubla arsenalul nuclear și va construi o rețea de baze militare pe teritoriul altor state, de unde să poată ataca interesele americane de pretutindeni, mai avertiza Pentagonul, cu câteva luni în urmă.

Coaliție contra Chinei

În 2017, alianța de securitate „Quad”, alcătuită din SUA, India, Japonia și Australia, a fost reformată, în condițiile în care îngrijorarea celor patru puteri față de intențiile tot mai agresive ale regimului de la Beijing în zona indo-pacifică a crescut simțitor. În ultimul an, China, aflată în plin război economic și tehnologic cu administrația Trump, a zdrobit libertățile civile în Hong Kong, a ucis soldați indieni, a amenințat Taiwanul și a aplicat sancțiuni comerciale Australiei. În octombie 2020, India a invitat Australia să participe, alături de forțe din SUA și Japonia, la exercițiile militare navale anuale „Malabar”. Într-un interviu acordat publicației „South China Morning Post”, ziar de limbă engleză cu sediul în Hong Kong, John Blaxland, profesor la Centrul de Studii Strategice și de Apărare al Universității Naționale din Australia, a declarat că, fără îndoială, exercițiul militar extins „Malabar” este îndreptat contra Chinei. „Există aici un factor comun, care nu e greu de ghicit. Factorul a determinat deodată aceste state, care altfel nu s-ar fi grăbit să colaboreze îndeaproape, să-și învingă reticențele și nesiguranța pentru a face să meargă acest aranjament (...) În mare măsură, China și-a atras singură” această aversiune, a concluzionat Blaxland. 

„Diplomația «lupului singuratic», lipsa dorinței de a negocia în privința Mării Chinei de Sud, precum și încrederea în sine manifestată în Oceanul Indian și în Pacificul de Sud au crescut îngrijorarea generală și au subminat popularitatea Chinei”

John Blaxland