Referendum: Elveţienii limitează accesul imigranţilor

Elveţienii au decis duminică, prin referendum, să limiteze accesul pe piaţa muncii din ţara lor pentru cetăţenii statelor din Uniunea Europeană, relatează agenţiile de presă străine, pe baza numărătorii parţiale a voturilor.

Pentru a fi validat referendumul este necesară îndeplinirea a două condiţii: atât majoritatea cantoanelor, cât şi majoritatea votanţilor trebuie să spună “Da”, precizează AFP.
La ora redactării acestui material, existau diferenţe mari între partea germanofonă a Elveţiei, care a preferat reintroducerea cotelor pentru imigranţi, şi cea francofonă, care a votat “Nu”. Nu se cunoşteau încă rezultatele din două cantoane, Berna şi Zurich.

Majoritatea votanţilor, 50,4 %, au optat pentru impunerea de cote la numărul de imigranţi, potrivit unei estimări a institutului de sondare a opiniei publice GfS. Marja de eroare este de plus/minus 0,7%, a declarat Claude Longchamp, de la institutul menţionat.

Proiectul riscă să bulverseze relaţiile dintre Elveţia şi UE, din cauza repunerii în discuţie a acordurilor de liberă circulaţie în vigoare din 2002.

Potrivit tratatelor bilaterale, Elveţia - care nu este membră a UE - face parte din piaţa unică europeană. De asemenea, cetăţenii UE se pot stabili în Elveţia dacă au o slujbă sau alte mijloace să se întreţină, iar cetăţenii elveţieni au drepturi echivalente în statele membre ale UE.

Iniţiativa - nesusţinută de Guvernul elveţian - a pornit de la Partidul Popular Elveţian antiimigraţie şi a fost sprijinită de peste 130 de mii de semnături (100 de mii fiind suficiente pentru declanşarea unui referendum).

Dacă cei care vor vota “Da” vor avea câştig de cauză, va fi “haos”, susţine profesorul de ştiinţe politice Pascal Sciarini, din Geneva, deoarece relaţiile dintre Elveţia şi UE vor fi revizuite complet.

Cu o populaţie de opt milioane de locuitori, Elveţia este o ţară mică, ce nu face parte din UE, deşi este înconjurată complet de ţări membre ale blocului comunitar.

Legată prin acorduri bilaterale cu UE, negociate cu dificultate timp de cinci ani, Elveţia a acceptat să-şi deschidă piaţa muncii pentru cei 500 de milioane de cetăţeni ai UE.

La momentul intrării în vigoare a liberei circulaţii, care s-a făcut progresiv din 2002, autorităţile au indicat că nu vor exista decât maximum 8.000 de nou-sosiţi pe an.

De fapt, Elveţia, cu economia sa extrem de solidă, în contrast cu criza din zona euro, primeşte aproximativ 80.000 de nou-sosiţi pe piaţa muncii, lucru care a stârnit furia partidului UDC (dreapta populistă), cea mai importantă formaţiune din Parlamentul elveţian.

Dacă votul favorabil va prevala, Elveţia va restabili cote şi contingente pentru imigranţi în funcţie de nevoile sale, un sistem pe care l-a folosit înaintea acordurilor bilaterale cu UE şi care, potrivit angajatorilor, presupune numeroase dificultăţi administrative.

Guvernul elveţian, majoritatea partidelor politice, precum şi patronatul s-au pronunţat categoric pentru un vot negativ la referendum. În opinia lor, a frâna sau a opri imigraţia ar însemna sfârşitul prosperităţii elveţiene.

Bruxelles-ul a indicat deja că, dacă Elveţia va pune capăt acordului de liberă circulaţie, toate celelalte acorduri care leagă Berna de UE vor fi denunţate ipso facto.