Un grup de 15 guverne din Caraibe a convenit în unanimitate să pună pe tapet despăgubirile pentru sclavie, la reuniunea șefilor de guvern din Commonwealth, care va avea loc în Samoa pe 21 octombrie.
Commonwealth este o organizație interguvernamentală, formată din 56 de state membre independente, care, exceptând Rwanda și Mozambic, au făcut parte din Imperiul Britanic.
Decizia vine după ce prim-ministrul statului Barbados, Mia Mottley, a transmis Organizației Națiunilor Unite că despăgubirile pentru sclavie și colonialism ar trebui să facă parte dintr-o nouă „resetare globală”.
Cutia Pandorei, deschisă la Buckingham
Mia Mottley, portavocea cererilor națiunilor din Indiile de Vest, - regiune din Bazinul Caraibelor și Oceanul Atlantic de Nord, care include insulele Antile și arhipelagul Bahamas - s-a întâlnit cu regele la Londra, la începutul acestei luni, pentru discuții, înainte de reuniunea Commonwealth-ului.
Mottley l-a lăudat pe Charles, deoarece acesta a declarat în urmă cu doi ani că sclavia este „o conversație căreia i-a venit vremea”, deși Palatul Buckingham a refuzat să dezvăluie conținutul ultimelor „discuții private” dintre cei doi.
Apelurile vin în urma deciziei controversate a prim-ministrului britanic de a preda Insulele Chagos către Mauritius, la începutul acestei luni, decizie care a dus la temeri pentru viitorul controlului britanic asupra altor teritorii strategice, inclusiv Insulele Falkland și Gibraltar.
Șeful diplomației de la Londra, David Lammy, - descendentul unor persoane înrobite - a afirmat deja că strămoșii săi au auzit „minciunile întortocheate ale imperialismului, în timp ce erau ridicați din casele lor în lanțuri și transformați în sclavi”.
De asemenea, într-un episod extrem de controversat, el i-a sprijinit pe protestatarii care au răsturnat statuia negustorului de sclavi Edward Colston, din Bristol, și au aruncat-o în port, în urmă cu patru ani. Zeci de alte monumente ale negustorilor și coloniștilor au fost înlăturate, în cadrul protestelor mișcării „Black Lives Matter”.
Vremea scadenței
Estimările privind factura probabilă a reparațiilor pentru implicarea Marii Britanii în sclavia din 14 țări variază de la 206 miliarde de lire sterline, la suma uluitoare de 19 trilioane de lire sterline. Cifra cea mai mare a fost menționată anul trecut, de către judecătorul ONU Patrick Robinson, care a numit-o „o subestimare” a pagubelor provocate de comerțul cu sclavi.
Robinson s-a declarat uimit de faptul că țările implicate în sclavie cred că își pot „îngropa capul în nisip” în privința acestei probleme, adăugând: „Odată ce un stat a comis un act ilicit, este obligat să plătească despăgubiri!”.
Cererile vin pe fondul creșterii sentimentului republican în Caraibe. Mia Mottley a înlăturat-o pe regină din funcția de șef de stat al Barbados, în 2021, iar Jamaica a anunțat că va renunța la monarhie până anul viitor.
Mottley a descris țara sa drept „patria rasismului modern”, din cauza dominației britanice din 1625 și a afirmat că datoria Regatului Unit față de Barbados este de 3,7 trilioane de lire sterline.
Chiar și o mică parte din această sumă s-ar dovedi una devastatoare pentru ministrul britanic al Finanțelor, Rachel Reeves, care plănuiește creșteri de taxe pentru a acoperi o „gaură neagră” de 22 de miliarde de lire sterline în finanțele publice.
În weekend, guvernul britanic a precizat că, întrucât agenda reuniunii șefilor de guvern din Commonwealth (CHOGM) nu a fost încă publicată, subiectul este o simplă chestiune „speculativă”.
Încă din această vară, Keith Rowley, prim-ministrul din Trinidad-Tobago, declara, însă, în timpul unor festivități de emancipare a sclaviei: „Când ne vom întâlni în Samoa, liderii din Caraibe vor vorbi cu foarte multă forță, ca o singură voce. Și există o anumită țară cu un nou rege și un guvern laburist, cu un mandat excepțional”.
Anul trecut, Biserica Angliei a anunțat că înființează un fond de 100 de milioane de lire sterline pentru plăți compensatorii, recunoscând că a profitat cândva de pe urma comerțului cu sclavi.
Vorbind în perioada în care conducea încă din umbră diplomația britanică, Lammy afirma că va „lua foarte în serios responsabilitatea de a fi primul ministru de Externe descendent din comerțul cu sclavi”.
El spunea că părinții săi guianieni nu ar fi crezut că „fiul lor slăbănog, cu ochelari de vedere NHS, care a fost oprit și percheziționat pe străzile din Tottenham”, ar putea ajunge la Ministerul de Externe. „Ar fi fost surprinși, deoarece strămoșii noștri știau cum este să le fie luată libertatea.”, mai preciza el.
De asemenea, el a scris pe Twitter: „În 1833, Parlamentul a adoptat Legea Abolirii Sclaviei. 17 miliarde de lire sterline de compensații pentru proprietarii de sclavi pentru pierderea proprietății lor - strămoșii mei. Sclavii nu au primit nicio despăgubire. Unii oameni pur și simplu nu-și cunosc istoria sau nu vor să afle adevăruri dure!”.
Cu toate acestea, concluziile unui nou studiu al cunoscutului think-tank „Policy Exchange” au arătat că majoritatea cetățenilor din Commonwealth consideră că Marea Britanie „face mai mult bine decât rău” în lume, adică exact opusul opiniei celor mai mulți dintre britanici.