Reprezentanţi ai 195 de ţări se reunesc sub egida ONU, începând de miercuri, la Bonn, pentru a clarifica o problemă aflată în centrul viitorului acord mondial privind clima ce urmează să fie încheiat la sfârşitul anului 2015, la Paris, relatează AFP.
Preşedintele SUA Barack Obama a dat luni tonul, anunţând noi norme privind emisiile de la centralele electrice, care generează aproximativ o treime din totalul emisiilor de gaz cu efect de seră în SUA. Obiectivul său este reducerea emisiilor de CO2 cu 30% până în 2030 în raport cu anul 2005.
Reprezentanţii Uniunii Europene au insistat miercuri, la Bonn, la începerea a 12 zile de discuţii pe această temă, asupra importanţei de a realiza acest obiectiv înainte de 2020. UE consideră că poate depăşi obiectivul său pentru 2020 şi că este posibilă o scădere cu 24% a emisiilor de bioxid de carbon în raport cu anul 1990, faţă de o scădere de 20% la cât se angajase iniţial.
Aceste luări de poziţie par a revigora un proces complex, care ar urma să se concretizeze într-un nou pact mondial, la sfârşitul anului 2015, la Paris. Obiectivul este ca nivelul maxim de încălzire a planetei să fie de două grade Celsius, în condiţiile în care emisiile actuale indică faptul că încălzirea globală ar urma să se situeze mai degrabă în jurul valorii de 4 grade Celsius.
În aprilie, experţii ai Grupului interguvernamental al ONU privind evoluţia climei (GIEC) au confirmat riscurile de insecuritate alimentară, altfel spus riscurile de conflicte având legătură cu încălzirea climei.
După eşecul răsunător al conferinţei de la Copenhaga, în 2009, cele 195 ţări care negociază sub egida ONU speră să încheie la sfârşitul anului 2015 un acord constrângător privind limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, aplicabil pentru toate ţările începând din 2020.
La Bonn, la discuţii, care miercuri au fost mai mult tehnice, urmează să se abordeze subiecte punctuale, joi şi vineri, în condiţiile în care şi-au anunţat prezenţa circa 40 de miniştri. Pe agenda discuţiilor se află 'scheletul' viitorului acord post-2020, dar şi mijloacele de a face mai mult până atunci.
"În lumina impactului climatic ce are loc sub ochii noştri, este evident că o acţiune imediată este de importanţă capitală pentru statele insulare", a afirmat Marlene Moses, preşedintele Aosis, o alianţă de 44 de state insulare şi din zonele de coastă, care sunt cel mai afectate de încălzirea globală.