Roma: Curtea de apel judecă recursul lui Mailat

Recursul procesului cetăţeanului român de etnie romă Romulus Nicolae Mailat va începe joi, 9 iulie, fiind judecat de Curtea de Apel din Roma, după ce acesta a fost deja condamnat în primă instanţă în octombrie 2008 la 29 de ani de închisoare pentru jefuirea, agresarea sexuală şi uciderea italiencei Giovanna Reggiani, în toamna anului 2007.

Cererea de recurs a fost depusă de avocatul apărării, Piero Piccinini, care contestă hotărârea de condamnare a lui Mailat la 29 de ani de închisoare şi plata unor daune materiale către familia Reggiani în valoare de 500.000 de euro. Giovanna Reggiani, în vârstă de 47 de ani, a fost agresată în apropierea gării Tor de Quinto din Roma, la 30 octombrie 2007, cadavrul acesteia fiind găsit a doua zi abandonat într-un şanţ.

În prima fază a procesului, procuratura italiană ceruse condamnarea la închisoare pe viaţă a cetăţeanului român, însă judecătorii i-au acordat circumstanţe atenuante pentru că acesta era băut în noaptea crimei, iar victima a opus rezistenţă la agresiune, stârnind astfel mânia infractorului.

Pe de altă parte, apărarea a susţinut tot timpul faptul că vina lui Mailat nu este sigură şi că mărturiile care îl incriminează sunt contradictorii. Avocatul Piccinini a contestat şi capul de acuzare de violenţă sexuală asupra victimei având în vedere că analizele de laborator au arătat că femeia nu a fost violată, însă judecătorii au menţinut această acuzaţie deoarece lenjeria intimă a victimei fusese găsită sfâşiată.

La audierile din toamna lui 2008 în procesul din primă instanţă, Mailat a plâns şi şi-a cerut scuze în faţa magistraţilor italieni pentru că a furat geanta victimei, afirmând însă că nu este vinovat de crimă.

'Mă simt vinovat că i-am furat geanta doamnei Reggiani, dar nu am omorât-o. Îmi pare rău pentru tot ce s-a întâmplat în seara aceea. Îmi cer scuze în faţa doamnei judecător, a tribunalului şi a tuturor celor prezenţi în sală. Îmi cer iertare în faţa lui Dumnezeu şi sper că se va face dreptate', a declarat Mailat cu lacrimi în ochi.

În declaraţiile sale, el l-a acuzat de uciderea Giovannei Reggiani pe Vasile Neamţu, fiul Emiliei Neamţu, principalul martor al acuzării. Astfel, procurorul italian Maria Bice Barborini a cerut in aprilie a.c deschiderea împotriva lui Mailat şi a unui proces pentru denunţ calomnios, care va fi judecat începând cu septembrie 2009. Cazul Mailat-Reggiani a fost primul care a generat o polemică aprinsă în Italia privind siguranţa publică şi imigraţia românească.

Incidentul a dus la tensionarea relaţiilor româno-italiene, mai ales că la numai câteva zile după acest caz guvernul Romano Prodi de atunci a adoptat un act normativ care valorifica posibilitatea prevăzută de legislaţia europeană prin care se permite expulzarea de pe teritoriul unui stat membru al UE a acelor cetăţeni ai altor state membre care constituie un pericol pentru siguranţa şi ordinea publică.

Lupta împotriva criminalităţii din rândul imigranţilor ilegali a devenit principala temă a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din primăvara anului trecut din Peninsulă. Mai mulţi politicieni italieni de diverse orientări politice au acuzat valul de infracţionalitate adus de cetăţenii români veniţi după aderarea României la UE, iar imaginea comunităţii româneşti din Peninsulă în ansamblu a avut mult de suferit.

Situaţia a fost detensionată pe moment după mai multe schimburi de vizite ale unor oficiali guvernamentali români şi italieni, în care s-a subliniat că infractorii, indiferent de naţionalitate, trebuie pedepsiţi de justiţie, însă nu trebuie blamată o întreagă comunitate pentru greşelile câtorva.

Ulterior, o serie de cazuri de violuri de grup cu autori cetăţeni români mediatizată intens în lunile ianuarie şi februarie a acestui an a dus la un nou val de ostilitate mai ales mediatică, nu neapărat politică, faţă de românii din Italia, iar drept urmare au fost atacate unele magazine româneşti şi bătuţi în plină stradă cetăţeni români nevinovaţi. La nivelul guvernelor din cele două ţări s-a intervenit din nou cu mesaje publice prin care s-a subliniat că numai 1% dintre cetăţenii români din Italia comit infracţiuni.